10 definiții pentru iscodeală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ISCODEÁLĂ, iscodeli, s. f. 1. Acțiunea de a iscodi. 2. Născocire, invenție, scornitură, iscodenie. – Iscodi + suf. -eală.

ISCODEÁLĂ, iscodeli, s. f. 1. Acțiunea de a iscodi. 2. Născocire, invenție, scornitură, iscodenie. – Iscodi + suf. -eală.

iscodea sf [At: COSTINESCU / Pl: ~eli / E: iscodi + -eală] (Înv) 1 Spionare. 2-4 Iscodire (2-4). 5 (Înv) Descoperire. 6 (Înv) Născocire. 7 (Înv) Iscare.

ISCODEÁLĂ, iscodeli, s. f. 1. Acțiunea de a iscodi; interes, curiozitate. Și ele, lecturile de mîntuială, au avut partea bună că au deschis zăgazurile iscodelilor cugetului tău. PAS, Z. I 40. 2. Născocire, invenție, scornitură. Acu, altă iscodeală!... să se îmbrace țărănește. ALECSANDRI, T. 656.

ISCODEÁLĂ ~éli f. Lucru iscodit; născocire; invenție. /a iscodi + suf. ~eală

iscodeală f. invențiune: acu, altă iscodeală AL.

iscodeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a iscodi. Lucru iscodit, scornitură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iscodeálă s. f., g.-d. art. iscodélii; pl. iscodéli

iscodeálă s. f., g.-d. art. iscodélii; pl. iscodéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ISCODEÁLĂ s. v. creație, invenție, născocire, plăsmuire, scornitură.

iscodea s. v. CREAȚIE. INVENȚIE. NĂSCOCIRE. PLĂSMUIRE. SCORNITURĂ.

Intrare: iscodeală
iscodeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iscodea
  • iscodeala
plural
  • iscodeli
  • iscodelile
genitiv-dativ singular
  • iscodeli
  • iscodelii
plural
  • iscodeli
  • iscodelilor
vocativ singular
plural

iscodeală

etimologie:

  • Iscodi + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09