ISCODEALĂ, iscodeli, s. f. 1. Acțiunea de a iscodi; interes, curiozitate. Și ele, lecturile de mîntuială, au avut partea bună că au deschis zăgazurile iscodelilor cugetului tău. PAS, Z. I 40. 2. Născocire, invenție, scornitură. Acu, altă iscodeală!... să se îmbrace țărănește. ALECSANDRI, T. 656.