12 definiții pentru ipocrizie

ipocrizie sf [At: NEGRUZZI, S. II, 281 / V: hi~ / S și: ~isie / Pl: ~ii / E: fr hypocrisie] Afișare a unei atitudini false Si: falsitate, fățărnicie, prefăcătorie, (îvr) ipocritism.

IPOCRIZÍE, ipocrizii, s. f. Atitudinea celui ipocrit; prefăcătorie, fățărnicie, falsitate. – Din fr. hypocrisie.

IPOCRIZÍE, ipocrizii, s. f. Atitudinea celui ipocrit; prefăcătorie, fățărnicie, falsitate. – Din fr. hypocrisie.

IPOCRIZÍE, ipocrizii, s. f. Atitudinea celui ipocrit; prefăcătorie, fățărnicie, falsitate. Între noi n-a fost niciodată minciună și ipocrizie. C. PETRESCU, C. V. 323. A tale jurăminte Ascund ipocrizia sub magice cuvinte. ALECSANDRI, T. II 183. De a ipocriziei vicleană plăsmuire Grăbește a ne scăpa! NEGRUZZI, S. II 281.

ipocrizíe (-po-cri-) s. f., art. ipocrizía, g.-d. art. ipocrizíei; pl. ipocrizíi, art. ipocrizíile

IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, fățărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar și fam.) machiaverlâc, (înv.) fățărie, prefăcanie, prefăcătură, procleție, (fig.) iezuitism, mascaradă. (~ cuiva în comportare.)

IPOCRIZÍE s.f. Fățărnicie, prefăcătorie, falsitate. [Pl. -ii, gen. -iei, var. hipocrizie s.f. / cf. fr. hypocrisie, lat., gr. hypocrisis].

IPOCRIZÍE s. f. atitudine de ipocrit; fățărnicie, prefăcătorie, falsitate. (< fr. hypocrisie)

IPOCRIZÍE ~i f. Caracter ipocrit; lipsă de sinceritate; fățărnicie; falsitate; duplicitate. [G.-D. ipocriziei; Sil. -po-cri-] /<fr. hypocrisie

ipocrizie f. fățărnicie, afectarea unor aparențe de pietate, de virtute, de blândețe.

*ipocrizíe f. (fr. hypocrisie, it. ipocrisia, lat. hypócrisis, d. vgr. ῾ypókrisis. V. criză). Simulare a virtuțiĭ, prefăcătorie, fățărnicie: ipocrizia e un omagiŭ adus de vițiŭ virtuțiĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ipocrizíe s. f. (sil. -cri-), art. ipocrizía, g.-d. art. ipocrizíei; pl. ipocrizíi, art. ipocrizíile

IPOCRIZIE s. duplicitate, falsitate, fățărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar și fam.) machiaverlîc, (înv.) fățărie, prefăcanie, prefăcătură, procleție, (fig.) iezuitism, mascaradă. (~ cuiva în comportare.)

Intrare: ipocrizie
ipocrizie substantiv feminin
  • silabație: i-po-cri-
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ipocrizie
  • ipocrizia
plural
  • ipocrizii
  • ipocriziile
genitiv-dativ singular
  • ipocrizii
  • ipocriziei
plural
  • ipocrizii
  • ipocriziilor
vocativ singular
plural

ipocrizie

  • 1. Atitudinea celui ipocrit.
    exemple
    • Între noi n-a fost niciodată minciună și ipocrizie. C. PETRESCU, C. V. 323.
      surse: DLRLC
    • A tale jurăminte Ascund ipocrizia sub magice cuvinte. ALECSANDRI, T. II 183.
      surse: DLRLC
    • De a ipocriziei vicleană plăsmuire Grăbește a ne scăpa! NEGRUZZI, S. II 281.
      surse: DLRLC

etimologie: