2 intrări
32 de definiții

Explicative DEX

INVITA, invit, vb. I. Tranz. A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ♦ A soma. Te invit să ieși. – Din fr. inviter, lat. invitare.

INVITA, invit, vb. I. Tranz. A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a chema; a convoca; a pofti. ♦ A soma. Te invit să ieși. – Din fr. inviter, lat. invitare.

INVITAT, -Ă, invitați, -te, s. m. și f. Persoană chemată, poftită să se prezinte undeva sau să participe la ceva; musafir, oaspete. – V. invita. Cf. fr. invité.

invita1 v vz invita

invita vt [At: NEGRUZZI, S. I, 68 / V: (înv) în~, (reg) îngi~ / Pzi: ~vit / E: fr inviter, it invitare] 1 A ruga pe cineva să ia parte la o anumită activitate. 2 A convoca la o întrunire. 3 (Spc) A chema pe cineva la o masă, la o petrecere etc.

invitat2, ~ă [At: CĂLINESCU, E. O. I, 110 / Pl: ~ați, ~e / E: invita] 1-2 smf, a (Persoană) chemată să ia parte la o activitate. 3-4 smf, a (Persoană) convocată să se prezinte undeva. 5 smf Musafir.

îngita v vz invita

învita1 v vz invita

INVITAT, -Ă, invitați, -te, s. m. și f. Persoană chemată, poftită să se prezinte undeva sau să participe la ceva; musafir, oaspete. – V. invita. Cf. fr. invite.

INVITA, invit, vb. I. Tranz. A ruga (pe cineva) să se prezinte undeva sau să asiste, să participe la ceva; a chema, a convoca; a pofti, a îmbia. Mă întreb dacă a fost nuntă ori cumetrie de la care dumneata să lipsești. – Ba aș păcătui dacă n-aș recunoaște că totdeauna am fost invitat. SADOVEANU, P. M. 23. Îmi dai voie să te poftesc oleacă în casă și să te invit la un pahar cu apă și la o dulceață? C. PETRESCU, Î. II 167. Invită-i să vie aice ca să parlamentăm împreună. ALECSANDRI, T. I 249. ♦ A soma. Te invit să taci.

INVITAT, -Ă, invitați, -te, s. m. și f. Persoană poftită, chemată să se prezinte undeva sau să asiste, să participe la ceva. Unul dintre invitați bătu fericit din palme. V. ROM. noiembrie 1953, 32. Erai invitatul domnului Marinică. PAS, Z. I 311.

INVITA vb. I. tr. A pofti; a chema. ♦ A chema insistent, a soma. [P.i. invit. / < fr. inviter, it., lat. invitare].

INVITA vb. tr. a ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva; a pofti; a chema, a convoca. (< fr. inviter, lat. invitare)

INVITAT, -Ă s. m. f. persoană poftită undeva, solicitată să participe la ceva. ◊ oaspete, musafir. (< fr. invité)

A INVITA invit tranz. 1) (persoane) A chema în mod politicos; a solicita printr-o invitație; a pofti. 2) fig. (persoane) A impune în mod categoric și insistent; a obliga prin amenințare; a soma. /<fr. inviter, lat. invitare

INVITAT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care a primit o invitație; poftit. /v. a invita

invità v. 1. a pofti, a ruga să vie, să asiste la: a invita la masă; 2. a îndemna ușor la ceva: vă invit a tăcea.

invitat m. cel ce a primit o invitațiune.

*invít, a v. tr. (lat. invíto, -áre. V. învit). Chem, rog să vie, poftesc: a invita pe cineva la masă, la dans. Rog cu aeru de a porunci: a fost invitat să ĭasă din sală. V. refl. A te invita tu singur la masa unuĭ amic, a veni nechemat la masa luĭ.

*invitát, -ă adj. Care a fost invitat la un ospăț, la dans orĭ la vre-o solemnitate: invitațiĭ soseaŭ în trăsurĭ.

Ortografice DOOM

invita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. invit, 2 sg. inviți, 3 invi; conj. prez. 1 sg. să invit, 3 să invite

invitat s. m., pl. invitați

invita (a ~) vb., ind. prez. 3 invi

invitat s. m., pl. invitați

invita vb., ind. prez. 1 sg. invit, 3 sg. și pl. invi

invitat s. m., pl. invitați

Argou

a invita (pe cineva) la dans expr. (pol.) a ancheta (pe cineva).

a invita la un interval expr. (intl.) a provoca la duel / la bătaie pentru stabilirea ierarhiei dintr-un grup de infractori pe criteriul forței fizice.

Sinonime

INVITA vb. 1. v. chema. 2. a (se) îmbia, a (se) pofti, (grecism înv.) a (se) proscalisi. (Se ~ unul pe altul la petrecere.) 3. v. pofti. 4. a chema, a convoca, (înv., în Transilv. și Ban.) a conchema. (I-a ~ la direcție, la poliție.) 5. v. provoca. 6. v. cita. 7. v. soma.

INVITAT s. v. musafir.

INVITA vb. 1. a chema, a pofti. (I-a ~ să meargă la el.) 2. a (se) îmbia, a (se) pofti, (grecism înv.) a (se) proscalisi. (Se ~ unul pe altul la petrecere.) 3. a pofti, a ruga, a solicita. (Îl ~ să intre.) 4. a chema, a convoca, (înv., în Transilv. și Ban.) a conchema. (I-a ~ la direcție, la miliție.) 5. a chema, a provoca, (înv.) a provocarisi. (Îl ~ la luptă.) 6. (JUR.) a chema, a cita, (înv., în Transilv.) a soroci. (L-a ~ în fața instanței.) 7. a soma. (Te ~ să-ți vezi de treabă.)

INVITAT s. musafir, oaspete, (rar) vizitator, (reg.) vindic, (prin Ban. și Transilv.) gost, ospecioi. (A avut ~ți de seamă.)

Intrare: invita
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • invita
  • invitare
  • invitat
  • invitatu‑
  • invitând
  • invitându‑
singular plural
  • invi
  • invitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • invit
(să)
  • invit
  • invitam
  • invitai
  • invitasem
a II-a (tu)
  • inviți
(să)
  • inviți
  • invitai
  • invitași
  • invitaseși
a III-a (el, ea)
  • invi
(să)
  • invite
  • invita
  • invită
  • invitase
plural I (noi)
  • invităm
(să)
  • invităm
  • invitam
  • invitarăm
  • invitaserăm
  • invitasem
a II-a (voi)
  • invitați
(să)
  • invitați
  • invitați
  • invitarăți
  • invitaserăți
  • invitaseți
a III-a (ei, ele)
  • invi
(să)
  • invite
  • invitau
  • invita
  • invitaseră
Intrare: invitat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • invitat
  • invitatul
  • invitatu‑
plural
  • invitați
  • invitații
genitiv-dativ singular
  • invitat
  • invitatului
plural
  • invitați
  • invitaților
vocativ singular
  • invitatule
  • invitate
plural
  • invitaților
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

invita, invitverb

  • 1. A ruga pe cineva să se prezinte undeva sau să participe la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mă întreb dacă a fost nuntă ori cumetrie de la care dumneata să lipsești. – Ba aș păcătui dacă n-aș recunoaște că totdeauna am fost invitat. SADOVEANU, P. M. 23. DLRLC
    • format_quote Îmi dai voie să te poftesc oleacă în casă și să te invit la un pahar cu apă și la o dulceață? C. PETRESCU, Î. II 167. DLRLC
    • format_quote Invită-i să vie aice ca să parlamentăm împreună. ALECSANDRI, T. I 249. DLRLC
    • 1.1. A chema insistent. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: soma
      • format_quote Te invit să ieși. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Te invit să taci. DLRLC
etimologie:

invitat, invitațisubstantiv masculin
invita, invitatesubstantiv feminin

  • 1. Persoană chemată, poftită să se prezinte undeva sau să participe la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Unul dintre invitați bătu fericit din palme. V. ROM. noiembrie 1953, 32. DLRLC
    • format_quote Erai invitatul domnului Marinică. PAS, Z. I 311. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „invitați” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50