2 intrări
20 de definiții

Explicative DEX

ÎNTINARE s. f. Acțiunea de a (se) întina. – V. întina.

ÎNȚINA, înținez, vb. I. Tranz. (Reg.) A sprijini slab (ca să poată cădea ușor). – Lat. *in-tenuare.

ÎNȚINA, înținez, vb. I. Tranz. (Reg.) A sprijini slab (ca să poată cădea ușor). – Lat. *in-tenuare.

întinare sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 25 / Pl: ~nări / E: întina] 1 Murdărire cu noroi Si: întinat1 (1). 2 Scufundare în noroi Si: întinat1 (2). 3 (Pex) Mânjire. 4 (Fig, înv) Pângărire. 5 (Fig, înv) Întreținere de relații sexuale nepermise Si: întinat1 (5).

înțina [At: URECHE, ap. LET. I, 138/25 / Pzi: ~nez, (reg) înțin / E: ml *(in)-tenuare] (Reg) 1 vt A așeza un lucru încât abia să se țină drept. 2 vt A sprijini slab ca să poată cădea ușor. 3 vt (Spc) A tăia un copac, dar nu de tot, astfel încât acesta să mai atârne ușor de trunchi. 4 vt A lăsa ușa întredeschisă. 5 vr A sta drept cu mare greutate. 6-7 vt (A repara sau) a construi ceva nu prea solid. 8 vr A se făli. 9 vr A se încăpățâna.

înținare sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: înțina] (Reg) 1 Așezare a unui lucru așa încât abia să se țină drept. 2 Sprijinire slabă. 3 Tăiere a unui copac astfel încât să mai atârne ușor de trunchi. 4 Lăsare a ușii întredeschisă. 5 Păstrare a poziției verticale cu mare greutate. 6-7 (Reparare sau) construire a ceva nu prea solid. 8 Fălire. 9 Încăpățânare.

ÎNTINARE s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) întina. – V. întina.

ÎNTINARE s. f. (Regional) Acțiunea de a (se) întina; fig. pîngărire.

ÎNȚINA, înținez, vb. I. Tranz. (Regional) A întări foarte puțin, a rezema ușor, a sprijini slab. (Refl. pas.) Gardurile prindeau a se înțina, cîrpite cu nuiele. CAMILAR, N. II 400.

A ÎNȚINA ~ez tranz. rar A sprijini atât cât să nu se prăvălească. /<lat. intinuare

înținéz v. tr. (lat. tĕnuare, a supția, d. tĕnuis, supțire. V. atenuĭez). Est. Fixez puțin așa în cît să cadă cînd va fi atins: a înțina un pod ca să se prăbușească la trecerea dușmanilor. – Și aținez în Trans.

Ortografice DOOM

întinare s. f., g.-d. art. întinării

întinare s. f., g.-d. art. întinării

înțina (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 înținează

întinare s. f., g.-d. art. întinării

înțina vb., ind. prez. 1 sg. înținez, 3 sg. și pl. înținează

Etimologice

înțina (înținez, at), vb. – 1. A tăia incomplet trunchiul unui copac, pentru a-l putea doborî apoi cu ușurință. – 2. A lăsa un obiect în echilibru instabil, micșorîndu-i baza sau punctul de sprijin. Lat. tenŭāre (Tiktin; Candrea-Dens., 876; REW 8654; DAR; Rosetti, I, 168). Conjugarea este înv., actualmente se folosește mai ales part. cu funcție adj.

Sinonime

ÎNTINARE s. v. batjocorire, compromitere, dezonorare, necinstire, pângărire, profanare, spurcare, terfelire.

întinare s. v. BATJOCORIRE. COMPROMITERE. DEZONORARE. NECINSTIRE. PÎNGĂRIRE. PROFANARE. SPURCARE. TERFELIRE.

Arhaisme și regionalisme

înțina, înținez, vb. I (pop.) 1. (înv.) a tăia un copac de la rădăcină în așa fel, încât să se țină doar într-o așchie, pentru a fi prăvălit peste cotropitori. 2. a face un lucru slab, prost, de la început. 3. a rezema ușor o ușă. 4. (refl.) a se fuduli. 5. (refl.) a se încăpățâna.

înținare s.f. (pop.) 1. tăiere parțială a unui copac, încât să se mai țină. 2. rezemare ușoară a unei uși.

Intrare: întinare
întinare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întinare
  • ‑ntinare
  • întinarea
  • ‑ntinarea
plural
  • întinări
  • ‑ntinări
  • întinările
  • ‑ntinările
genitiv-dativ singular
  • întinări
  • ‑ntinări
  • întinării
  • ‑ntinării
plural
  • întinări
  • ‑ntinări
  • întinărilor
  • ‑ntinărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: înținare
înținare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înținare
  • ‑nținare
  • înținarea
  • ‑nținarea
plural
  • înținări
  • ‑nținări
  • înținările
  • ‑nținările
genitiv-dativ singular
  • înținări
  • ‑nținări
  • înținării
  • ‑nținării
plural
  • înținări
  • ‑nținări
  • înținărilor
  • ‑nținărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întinare, întinărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) întina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi întina DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.