9 definiții pentru întinare
Explicative DEX
ÎNTINARE s. f. Acțiunea de a (se) întina. – V. întina.
întinare sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 25 / Pl: ~nări / E: întina] 1 Murdărire cu noroi Si: întinat1 (1). 2 Scufundare în noroi Si: întinat1 (2). 3 (Pex) Mânjire. 4 (Fig, înv) Pângărire. 5 (Fig, înv) Întreținere de relații sexuale nepermise Si: întinat1 (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTINARE s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) întina. – V. întina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNTINARE s. f. (Regional) Acțiunea de a (se) întina; fig. pîngărire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
întinare s. f., g.-d. art. întinării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
întinare s. f., g.-d. art. întinării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
întinare s. f., g.-d. art. întinării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎNTINARE s. v. batjocorire, compromitere, dezonorare, necinstire, pângărire, profanare, spurcare, terfelire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
întinare s. v. BATJOCORIRE. COMPROMITERE. DEZONORARE. NECINSTIRE. PÎNGĂRIRE. PROFANARE. SPURCARE. TERFELIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
întinare, întinărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) întina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Pângărire. DLRLCsinonime: pângărire
-
etimologie:
- întina DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.