9 definiții pentru instructaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSTRUCTÁJ, instructaje, s. n. Îndrumare, instruire, pregătire dată unei persoane sau unui colectiv în vederea desfășurării unei activități; totalitatea îndrumărilor date prin această instruire. – Din rus. instruktaj.

INSTRUCTÁJ, instructaje, s. n. Îndrumare, instruire, pregătire dată unei persoane sau unui colectiv în vederea desfășurării unei activități; totalitatea îndrumărilor date prin această instruire. – Din rus. instruktaj.

instructaj sn [At: SCÎNTEIA, 1949, nr. 1321 / Pl: ~e / E: rs инстуктаж] 1 Pregătire a unei persoane sau a unui colectiv în vederea desfășurării unei activități. 2 Totalitate a îndrumărilor date în cadrul unui instructaj (1). corectată

INSTRUCTÁJ, instructaje, s. n. Instruire a unei persoane sau a unui colectiv în vederea îndeplinirii unei munci; totalitatea îndrumărilor date cu această ocazie. Hotărîrea prevede organizarea de instructaje și seminarii cu privire la activitatea instructorilor raionali. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2574. Am fost chemat aseară la raion după instructaj... ceva în legătură cu alegerile. V. ROM. februarie 1952, 108. Ce să citesc...? Ce cărți, ce broșuri, ce articole? Există un asemenea instructaj? GALAN, B. I 10.

INSTRUCTÁJ s.n. Instruire a unei persoane sau a unui colectiv în vederea îndeplinirii unei munci; totalitatea îndrumărilor date prin această instruire. [< rus. instruktaj].

INSTRUCTÁJ s. n. instruire a unei persoane, a unui colectiv în vederea împlinirii unei munci; totalitatea îndrumărilor date cu acest prilej. (< rus. instruktaj)

INSTRUCTÁJ ~e n. Instruire în vederea desfășurării unei activități. /rus. instruktaj


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

instructáj s. n., pl. instructáje

instructáj s. n., pl. instructáje

Intrare: instructaj
instructaj substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instructaj
  • instructajul
  • instructaju‑
plural
  • instructaje
  • instructajele
genitiv-dativ singular
  • instructaj
  • instructajului
plural
  • instructaje
  • instructajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

instructaj

  • 1. Îndrumare, instruire, pregătire dată unei persoane sau unui colectiv în vederea desfășurării unei activități; totalitatea îndrumărilor date prin această instruire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: instruire pregătire îndrumare attach_file 3 exemple
    exemple
    • Hotărîrea prevede organizarea de instructaje și seminarii cu privire la activitatea instructorilor raionali. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2574.
      surse: DLRLC
    • Am fost chemat aseară la raion după instructaj... ceva în legătură cu alegerile. V. ROM. februarie 1952, 108.
      surse: DLRLC
    • Ce să citesc...? Ce cărți, ce broșuri, ce articole? Există un asemenea instructaj? GALAN, B. I 10.
      surse: DLRLC

etimologie: