2 intrări
15 definiții

Explicative DEX

INSERARE, inserări, s. f. Acțiunea de a insera și rezultatul ei; anunț, informație într-un jurnal; inserție (1). – V. insera.

INSERARE, inserări, s. f. Acțiunea de a insera și rezultatul ei; anunț, informație într-un jurnal; inserție (1). – V. insera.

ÎNSERARE, înserări, s. f. Faptul de a (se) însera; crepuscul, înserat. – V. însera.

ÎNSERARE, înserări, s. f. Faptul de a (se) însera; crepuscul, înserat. – V. însera.

inserare sf [At: COD. PEN. R. P. R. 548 / V: (nob) în~ / Pl: ~rări / E: insera] 1 Introducere a unui adaos într-un text, tabel etc. Si: inserat1 (1), insert (1). 2 Introducere a unui anunț, a unei informații într-un jurnal etc. Si: inserție (1), inserat1 (2), insert (2). 3-4 (Teh) Fixare a unei piese (în interiorul altei piese sau) între alte două piese Si: inserat1 (3-4). 5 (Teh) Introducere a unui material în masa altui material Si: inserat1 (5). corectat(ă)

înserare sf [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 164/8 / V: (reg) -săr- / Pl: ~rări / E: însera] 1 Lăsare a serii Si: înserat1 (1). 2 Rămânere a unei persoane undeva până seara Si: înserat1 (2). 3 (Înv; fig) Îmbătrânire înainte de vreme Si: înserat1 (3). 4 (Ccr) Crepuscul.

INSERARE, inserări, s. f. Acțiunea de a insera și rezultatul ei; adaos, anunț, informație într-un jurnal, inserție (1).

ÎNSERARE, înserări, s. f. Faptul de a (se) însera; timpul cînd se lasă seara; amurg. Înserarea se întindea ca un văl de pînză de paianjen, care ascundea pe jumătate lucrurile. SADOVEANU, O. VI 245. Și-n liniștea-nserării, ce ne-nghite, Ca frunzele uscate pe morminte, Se scutură aducerile-aminte Pe inimile noastre ostenite. VLAHUȚĂ, O. A. 83. ◊ (Personificat) Înserarea mută trece Furișată prin pădure. TOPÎRCEANU, B. 39. ♦ Fig. Întunecare, mîhnire. Boala Veronicăi era numai o rătăcire și o înserare a sufletului. GALACTION, O. I 321.

INSERARE s.f. Acțiunea de a insera și rezultatul ei; inserție. [< insera].

Ortografice DOOM

inserare (introducere) s. f., g.-d. art. inserării; pl. inserări

înserare (crepuscul) s. f., g.-d. art. înserării; pl. înserări

inserare (introducere) s. f., g.-d. art. inserării; pl. inserări

înserare (crepuscul) s. f., g.-d. art. înserării; pl. înserări

inserare s. f., g.-d. art. inserării; pl. inserări

înserare s. f., g.-d. art. înserării; pl. înserări

Sinonime

ÎNSERARE s. amurg, apus, asfințit, seară, (livr.) crepuscul, (înv. și pop.) murg, (pop.) înmurgit, scăpătat, sfințit, (reg.) murgit, (prin Mold. și Munt.) murgilă, (înv.) sfințire. (S-a lăsat ~.)

ÎNSERARE s. amurg, apus, asfințit, seară, (livr.) crepuscul, (înv. și pop.) murg, (pop.) înmurgit, scăpătat, sfințit, (reg.) murgit, (prin Mold. și Munt.) murgilă, (înv.) sfințire. (S-a lăsat ~.)

Intrare: inserare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inserare
  • inserarea
plural
  • inserări
  • inserările
genitiv-dativ singular
  • inserări
  • inserării
plural
  • inserări
  • inserărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: înserare
înserare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înserare
  • ‑nserare
  • înserarea
  • ‑nserarea
plural
  • înserări
  • ‑nserări
  • înserările
  • ‑nserările
genitiv-dativ singular
  • înserări
  • ‑nserări
  • înserării
  • ‑nserării
plural
  • înserări
  • ‑nserări
  • înserărilor
  • ‑nserărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inserare, inserărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a insera și rezultatul ei; anunț, informație într-un jurnal; inserție (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: inserție
etimologie:
  • vezi insera DEX '09 DEX '98 DN

înserare, înserărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) însera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Înserarea se întindea ca un văl de pînză de paianjen, care ascundea pe jumătate lucrurile. SADOVEANU, O. VI 245. DLRLC
    • format_quote Și-n liniștea-nserării, ce ne-nghite, Ca frunzele uscate pe morminte, Se scutură aducerile-aminte Pe inimile noastre ostenite. VLAHUȚĂ, O. A. 83. DLRLC
    • format_quote personificat Înserarea mută trece Furișată prin pădure. TOPÎRCEANU, B. 39. DLRLC
    • 1.1. figurat Mâhnire, întunecare. DLRLC
      • format_quote Boala Veronicăi era numai o rătăcire și o înserare a sufletului. GALACTION, O. I 321. DLRLC
etimologie:
  • vezi însera DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.