7 definiții pentru insațietate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSAȚIETÁTE s. f. (Rar) Faptul sau însușirea de a fi insațiabil; insațiabilitate. [Pr.: -ți-e-] – In1- + sațietate.

insațietate sf [At: DA ms / Pl: ~tăți / E: in- + sațietate] (Rar) Lăcomie.

INSAȚIETÁTE s. f. (Rar) Lăcomie; (fig.) aviditate, nesaț; (rar) insațiabilitate. [Pr.: -li-e-] – In1- + sațietate.

INSAȚIETÁTE s.f. Insațiabilitate. [Pron. -ți-e-. / < it. insazietà].

INSAȚIETÁTE s. f. poftă excesivă de mâncare, lăcomie. (fig.) aviditate, nesaț; insațiabilitate. (< it. insazietá)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*insațietáte (rar) (-ți-e-) s. f., g.-d. art. insațietắții

insațietáte s. f., g.-d. art. insațietății

Intrare: insațietate
  • silabație: -ți-e- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insațietate
  • insațietatea
plural
genitiv-dativ singular
  • insațietăți
  • insațietății
plural
vocativ singular
plural

insațietate

etimologie:

  • In- + sațietate
    surse: DEX '09 DEX '98