2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INOVARE, inovări, s. f. Acțiunea de a inova și rezultatul ei; înnoire, inovație. – V. inova.

INOVARE, inovări, s. f. Acțiunea de a inova și rezultatul ei; înnoire, inovație. – V. inova.

inovare sf [At: DA ms / V: (rar) în~ / S și: (înv) inno~ / Pl: ~vări / E: inova] 1 Introducere a unei noutăți într-un domeniu, sistem etc., îmbunătățindu-l. 2 (Pex) Înnoire.

INOVARE, inovări, s. f. Acțiunea de a inova și rezultatul ei; înnoire, inovație. Spiritul de inovare trebuie să înlocuiască pretutindeni rutina.

INOVA, inovez, vb. I. Intranz. A face o inovație. ♦ Tranz. A introduce modificări, a face înnoiri în ceva; a înnoi. – Din fr. innover, lat. innovare.

inova vi [At: (a. 1865) URICARIUL, X, 373 / S și: (înv) inno~ / V: (înv) în~ / Pzi: ~vez / E: lat innovo, -are, fr innover, it innovare] 1 A introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc, îmbunătățindu-l Cf inventa. 2 (Pex) A înnoi.

INOVA, inovez, vb. I. Intranz. A face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc.; a înnoi. ♦ A introduce, a adopta, a propaga o inovație. – Din fr. innover, lat. innovare.

INOVA, inovez, vb. I. Intranz. A introduce fapte, lucruri, metode noi în felul de a munci, în obiceiuri, în legi etc.

INOVA vb. I. intr. A face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc.; a introduce, a adopta, a propaga o inovație. [< fr. innover, it. innovare].

INOVA vb. I. intr. a face o inovație. II. tr. a introduce o noutate într-un domeniu, sistem etc. (< fr. innover, lat. innovare)

A INOVA ~ez 1. tranz. (domenii de activitate, sisteme tehnice) A supune unei inovații. 2. intranz. A face inovații într-un anumit domeniu de activitate. /<fr. innover, lat. innovare

inovà v. a introduce oarecari schimbări sau modificări (într’un guvern, uz sau lege).

*inovéz v. tr. (lat. in-novo, -áre, d. novus, noŭ). Înoĭesc, modific.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inovare s. f., g.-d. art. inovării; pl. inovări

inovare s. f., g.-d. art. inovării; pl. inovări

inovare s. f., g.-d. art. inovării; pl. inovări

inova (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. inovez, 3 inovea; conj. prez. 1 sg. să inovez, 3 să inoveze

inova (a ~) vb., ind. prez. 3 inovea

inova vb., ind. prez. 1 sg. inovez, 3 sg. și pl. inovea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: inovare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inovare
  • inovarea
plural
  • inovări
  • inovările
genitiv-dativ singular
  • inovări
  • inovării
plural
  • inovări
  • inovărilor
vocativ singular
plural
înovare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: inova
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inova
  • inovare
  • inovat
  • inovatu‑
  • inovând
  • inovându‑
singular plural
  • inovea
  • inovați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • inovez
(să)
  • inovez
  • inovam
  • inovai
  • inovasem
a II-a (tu)
  • inovezi
(să)
  • inovezi
  • inovai
  • inovași
  • inovaseși
a III-a (el, ea)
  • inovea
(să)
  • inoveze
  • inova
  • inovă
  • inovase
plural I (noi)
  • inovăm
(să)
  • inovăm
  • inovam
  • inovarăm
  • inovaserăm
  • inovasem
a II-a (voi)
  • inovați
(să)
  • inovați
  • inovați
  • inovarăți
  • inovaserăți
  • inovaseți
a III-a (ei, ele)
  • inovea
(să)
  • inoveze
  • inovau
  • inova
  • inovaseră
înova
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inovare, inovărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a inova și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Spiritul de inovare trebuie să înlocuiască pretutindeni rutina. DLRLC
etimologie:
  • vezi inova DEX '98 DEX '09

inova, inovezverb

  • 1. A face o inovație. DEX '09 DN
    • 1.1. tranzitiv A introduce modificări, a face înnoiri în ceva. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: înnoi
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.