2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

ÎNNEGRÍT, -Ă, înnegriți, -te, adj. 1. Vopsit în negru, devenit negru. 2. (Despre oameni) Bronzat. – V. înnegri.

ÎNNEGRÍT, -Ă, înnegriți, -te, adj. 1. Vopsit în negru, devenit negru. 2. (Despre oameni) Bronzat. – V. înnegri.

înnegri [At: TETRAEV. (a. 1574) 227 / S și: (înv) îne~ / Pzi: ~resc / E: în- + negru] 1-2 vtr A (se) colora în negru. 3 vr (D. oameni etc.) A se bronza. 4-5 vtr (D. rufe, obiecte etc.) A (se) murdări. 6 vt (Fam; îe) A ~ hârtia A scrie. 7 vi A se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 8 vt (Fig) A ponegri. 9-10 vtr (Pex) A face să devină sau a deveni de culoare închisă Si: a (se) întuneca.

înnegrit2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. V, 281 / S și: (înv) îne~ / Pl: ~iți, ~e / E: înnegri] 1 Vopsit în negru. 2 Care a devenit negru. 3 (D. oameni) Bronzat. 4 (D. obiecte) Murdărit. 5 (Fig; d. oameni) Calomniat.

înnegrit1 sn [At: DA ms / S și: (înv) îne~ / Pl: ~uri / E: înnegri] 1-5 Înnegrire (1-3, 5-6). 6 (Fig) Ponegrire.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi cu negru, a acoperi cu o culoare neagră, a da cu negru; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249. Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78. ♦ A murdări, a păta. Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45. ♦ Fig. (Despre lucruri negre) A face să pară lucrurile înconjurătoare de culoare neagră. Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34. ♦ Intranz. și Refl. A prinde o culoare neagră, a deveni negru; fig. (despre plante) a se veșteji. Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284. Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza de soare. 2. Intranz. A părea, a se arăta de culoare neagră (detașîndu-se pe un fond deschis). Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54. ♦ A-și pierde strălucirea, a păli, a deveni mohorît. Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă. EMINESCU, O. I 95. 3. Tranz. Fig. A acoperi hîrtia cu slove; a scrie. Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292. 4. Tranz. Fig. A descrie (pe cineva) în culori negre, a vorbi de rău; a ponegri. Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37. Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317. – Variantă: negrí (SBIERA, P. 227, NEGRUZZI, S. I 233, id. ib. II 221) vb. IV.

ÎNNEGRÍT, -Ă, înnegriți, -te, adj. Făcut negru, vopsit cu negru; devenit negru; fig. (despre pămînt) lipsit de vegetație. Afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul înnegrit. ALECSANDRI, P. A. 109.

A SE ÎNNEGRÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni negru; a căpăta culoare neagră. 2) A pierde culoarea inițială, întunecându-se sub acțiunea unor factori externi (ploi, vânturi). 3) (despre persoane sau părți ale corpului lor) A deveni negru (sub acțiunea razelor solare); a se pârli; a se bronza. /în + negru

A ÎNNEGRÍ ~ésc 1. tranz. A face să se înnegrească. 2. intranz. pop. A se contura cu ceva negru, întunecat (pe un fond deschis). /în + negru

POCERNIT adj. (Olt.) Înnegrit. Uneori să aseamănă trupul cu buruienile care să sfoiegesc și îngălbinește, iar alte ori negrește ca plumbul precum și să face mai neagră și mai pocernită fața acestui fel de bolnav. MD2, 16v. Etimologie: pocerni. Cf. ponegrit.

înnegri v. 1. a (se) face negru; 2. a întuneca: oști nenumărate câmpul înnegrește BOL.; 3. fig. a descrie în colori negre, a calomnia. [Lat. NIGRESCERE].

înegrésc v. tr. (d. negru). Fac negru: cerneala înegrește hîrtia, trupele înegreaŭ cîmpu. Fig. Denigrez, încondeĭez, defaĭm. V. intr. Devin negru, apar în negru: vedeam trupele înegrind pe cîmp. – Se zice și se scrie și înnegresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înnegrí (a ~) (-ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegrésc, imperf. 3 sg. înnegreá; conj. prez. 3 înnegreáscă

înnegrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegrésc, imperf. 3 sg. înnegreá; conj. prez. 3 sg. și pl. înnegreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNNEGRÍ vb. 1. (pop.) a cerni. (A ~ un obiect cu vopsea.) 2. (înv. și pop.) a (se) smoli. (Își ~ fețele.) 3. v. bronza. 4. v. voala.

ÎNNEGRÍ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.

ÎNNEGRÍT adj. 1. negru, (pop.) cernit. (Cămașă ~.) 2. v. bronzat. 3. v. voalat.

arată toate definițiile

Intrare: înnegri
  • silabație: în-ne-gri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegrire
  • ‑nnegrire
  • înnegrit
  • ‑nnegrit
  • înnegritu‑
  • ‑nnegritu‑
  • înnegrind
  • ‑nnegrind
  • înnegrindu‑
  • ‑nnegrindu‑
singular plural
  • înnegrește
  • ‑nnegrește
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
(să)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
  • înnegream
  • ‑nnegream
  • înnegrii
  • ‑nnegrii
  • înnegrisem
  • ‑nnegrisem
a II-a (tu)
  • înnegrești
  • ‑nnegrești
(să)
  • înnegrești
  • ‑nnegrești
  • înnegreai
  • ‑nnegreai
  • înnegriși
  • ‑nnegriși
  • înnegriseși
  • ‑nnegriseși
a III-a (el, ea)
  • înnegrește
  • ‑nnegrește
(să)
  • înnegrească
  • ‑nnegrească
  • înnegrea
  • ‑nnegrea
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegrise
  • ‑nnegrise
plural I (noi)
  • înnegrim
  • ‑nnegrim
(să)
  • înnegrim
  • ‑nnegrim
  • înnegream
  • ‑nnegream
  • înnegrirăm
  • ‑nnegrirăm
  • înnegriserăm
  • ‑nnegriserăm
  • înnegrisem
  • ‑nnegrisem
a II-a (voi)
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
(să)
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
  • înnegreați
  • ‑nnegreați
  • înnegrirăți
  • ‑nnegrirăți
  • înnegriserăți
  • ‑nnegriserăți
  • înnegriseți
  • ‑nnegriseți
a III-a (ei, ele)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
(să)
  • înnegrească
  • ‑nnegrească
  • înnegreau
  • ‑nnegreau
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegriseră
  • ‑nnegriseră
  • silabație: ne-gri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • negri
  • negrire
  • negrit
  • negritu‑
  • negrind
  • negrindu‑
singular plural
  • negrește
  • negriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • negresc
(să)
  • negresc
  • negream
  • negrii
  • negrisem
a II-a (tu)
  • negrești
(să)
  • negrești
  • negreai
  • negriși
  • negriseși
a III-a (el, ea)
  • negrește
(să)
  • negrească
  • negrea
  • negri
  • negrise
plural I (noi)
  • negrim
(să)
  • negrim
  • negream
  • negrirăm
  • negriserăm
  • negrisem
a II-a (voi)
  • negriți
(să)
  • negriți
  • negreați
  • negrirăți
  • negriserăți
  • negriseți
a III-a (ei, ele)
  • negresc
(să)
  • negrească
  • negreau
  • negri
  • negriseră
Intrare: înnegrit
înnegrit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnegrit
  • ‑nnegrit
  • înnegritul
  • înnegritu‑
  • ‑nnegritul
  • ‑nnegritu‑
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegrita
  • ‑nnegrita
plural
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
  • înnegriții
  • ‑nnegriții
  • înnegrite
  • ‑nnegrite
  • înnegritele
  • ‑nnegritele
genitiv-dativ singular
  • înnegrit
  • ‑nnegrit
  • înnegritului
  • ‑nnegritului
  • înnegrite
  • ‑nnegrite
  • înnegritei
  • ‑nnegritei
plural
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
  • înnegriților
  • ‑nnegriților
  • înnegrite
  • ‑nnegrite
  • înnegritelor
  • ‑nnegritelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înnegri înnegrire înnegrit negri

  • 1. tranzitiv A vopsi, a da cu negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: negri antonime: albi (verb) înălbi
    • 1.1. prin extensiune A face să devină de culoare închisă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întuneca 3 exemple
      exemple
      • Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249.
        surse: DLRLC
      • Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78.
        surse: DLRLC
      • figurat Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat A acoperi hârtia cu slove.
      surse: DLRLC sinonime: scrie un exemplu
      exemple
      • Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292.
        surse: DLRLC
    • 1.3. intranzitiv reflexiv A deveni negru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. prin extensiune A căpăta o culoare închisă, a se întuneca.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: întuneca
      • 1.3.2. figurat (Despre plante) A se veșteji.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284.
          surse: DLRLC
    • 1.4. reflexiv (Despre oameni) A se bronza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bronza
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A-și pierde strălucirea, a deveni mohorât.
      surse: DLRLC sinonime: păli (îngălbeni) un exemplu
      exemple
      • Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A prezenta în culori sumbre, defăimătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ponegri 2 exemple
    exemple
    • Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37.
      surse: DLRLC
    • Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + negru
    surse: DEX '09 DEX '98

înnegrit

  • 1. Vopsit în negru, devenit negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. figurat (Despre pământ) Lipsit de vegetație.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul înnegrit. ALECSANDRI, P. A. 109.
        surse: DLRLC
  • 2. Despre oameni:
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bronzat

etimologie:

  • vezi înnegri
    surse: DEX '09 DEX '98