11 definiții pentru bronzat

bronzát2, a [At: BRĂESCU, V. 73 / Pl: ~ați, ~e / E: bronza] 1 Acoperit cu bronz sau cu ceva care imită bronzul. 2 De culoarea bronzului. 3 (D. piele) Colorat în arămiu în urma expunerii la soare.

bronzát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: bronza] 1-2 Bronzare (1-2).

BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit2. – V. bronza. Cf. fr. bronzé.

BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit2. – V. bronza. Cf. fr. bronzé.

BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre pieé, p. ext. despre persoane) Cu pielea pîrlită, arsă, înnegrită (de soare, vînt etc.). Pe fața bronzată a omului se vede mulțumirea. CAMILAR, TEM. 50. Temistocli, vechi căpitan de lungă cursă, bronzat, cu barba neagră de abanos, cu șapca pe ceafă, își povestea tinerețea. BART, E. 26.

BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită (de soare, vânt, etc.). – V. bronza.

BRONZÁT adj. înnegrit, negru, pârlit, prăjit, (reg.) pârjolit. (Om ~.)

*bronzát, -ă adj. (fr. bronzé). Fig. De culoarea bronzuluĭ, arămiŭ: față bronzată.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

BRONZÁT adj. înnegrit, negru, pîrlit, prăjit, (reg.) pîrjolít. (Om ~.)

BRONZÁTĂ (< bronza) s. f. (ZOOT.) Rasă de curci cu dezvoltare corporală mare (8-10 kg curcile și 15-20 kg curcanii) și producție bună de ouă (60-80 pe an).

Intrare: bronzat
bronzat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bronzat bronzatul bronza bronzata
plural bronzați bronzații bronzate bronzatele
genitiv-dativ singular bronzat bronzatului bronzate bronzatei
plural bronzați bronzaților bronzate bronzatelor
vocativ singular
plural