13 definiții pentru injust


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INJÚST, -Ă, injuști, -ste, adj. Care nu este just; nedrept, nejust. – Din fr. injuste, lat. injustus.

INJÚST, -Ă, injuști, -ste, adj. Care nu este just; nedrept, nejust. – Din fr. injuste, lat. injustus.

injust, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~uști, ~e / E: fr injuste] Nedrept.

INJÚST, -Ă, injuști, -ste, adj. (Rar) Nedrept, nejust.

INJÚST, -Ă adj. Nedrept. [Cf. fr. injuste].

INJÚST, -Ă adj. inechitabil. (< fr. injuste, lat. iniustus)

INJÚST ~stă (~ști, ~ste) Care nu este just; nedrept. /<fr. injuste, lat. injustus

injust a. nedrept: om injust, sentință injustă.

*injúst, -ă adj. (lat. in-justus. V. just). Lipsit de justiție, nedrept: om injust, hotărîre injustă. S. n. Ceĭa ce e injust: omu are aproape din natură noțiunea justuluĭ. Adv. A fi condamnat injust.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

injúst adj. m., pl. injúști; f. injústă, pl. injúste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INJUST adj. inechitabil, nedrept, neechitabil, (livr.) inic. (O măsură ~.)

Intrare: injust
injust adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • injust
  • injustul
  • injustu‑
  • injustă
  • injusta
plural
  • injuști
  • injuștii
  • injuste
  • injustele
genitiv-dativ singular
  • injust
  • injustului
  • injuste
  • injustei
plural
  • injuști
  • injuștilor
  • injuste
  • injustelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

injust

etimologie: