11 definiții pentru „indubitabil”   declinări

INDUBITÁBIL, -Ă, indubitabili, -e, adj. Neîndoios, cert, sigur. – Din fr. indubitable, lat. indubitabilis.

INDUBITÁBIL, -Ă, indubitabili, -e, adj. (Livr.) Neîndoios, cert, sigur. – Din fr. indubitable, lat. indubitabilis.

INDUBITÁBIL, -Ă, indubitabili, -e, adj. (Franțuzism rar) Neîndoios.

indubitábil adj. m., pl. indubitábili; f. indubitábilă, pl. indubitábile

indubitábil adj. m., pl. indubitábili; f. sg. indubitábilă, pl. indubitábile

INDUBITÁBIL adj. v. categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit.

INDUBITÁBIL, -Ă adj. (Liv.) Neîndoios, cert, sigur. [Cf. fr. indubitable, lat. indubitabilis].

INDUBITÁBIL, -Ă adj. fără dubiu, neîndoios, cert, sigur. (< fr. indubitable, lat. indubitabilis)

INDUBITÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi pus la îndoială; de netăgăduit; cert; sigur; incontestabil; neîndoielnic. /<fr. indubitable, lat. indubitabilis

*indubitábil, -ă adj. (lat. in-dubitabilis). Neîndoĭos, care nu e dubitabil: victorie indubitabilă. Adv. În mod indubitabil.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

indubitábil adj. v. CATEGORIC. CERT. EVIDENT. INCONTESTABIL. INDISCUTABIL. NECONTESTABIL. NECONTESTAT. NEDISCUTABIL. NEÎNDOIELNIC. NEÎNDOIOS. NETĂGĂDUIT. SIGUR. VĂDIT.