13 definiții pentru „indolent”   declinări

INDOLÉNT, -Ă, indolenți, -te, adj. Care este lipsit de energie; nepăsător, apatic; leneș, trândav. – Din fr. indolent, lat. indolens, -ntis.

INDOLÉNT, -Ă, indolenți, -te, adj. Care este lipsit de energie; nepăsător, apatic; leneș, trândav. – Din fr. indolent, lat. indolens, -ntis.

INDOLÉNT, -Ă, indolenți, -te, adj. Lipsit de energie, nepăsător, nesimțitor, apatic.

indolént adj. m., pl. indolénți; f. indoléntă, pl. indolénte

indolént adj. m., pl. indolénți; f. sg. indoléntă, pl. indolénte

INDOLÉNT adj., s. 1. adj. v. indiferent. 2. adj. v. bleg. 3. adj., s. leneș.

Indolent ≠ robust, viguros, vigoare, muncitor

INDOLÉNT, -Ă adj. Lipsit de energie; leneș, nepăsător; apatic. [Cf. fr. indolent].

INDOLÉNT, -Ă adj., s. m. f. (om) lipsit de energie; leneș, nepăsător. (< fr. indolent, lat. indolens)

INDOLÉNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este în stare sau evită să facă eforturi; lipsit de energie. /<fr. indolent, lat. indolens, ~ntis

indolent a. lipsit de energie, nesimțitor.

*indolént, -ă adj. (lat. in-dolens, -éntis, pe care nu-l doare nimica, d. dolére, a durea). Nesimțitor, nepăsător, apatic: om, popor indolent. Adv. Cu indolență.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

INDOLÉNT adj., s. 1. adj. apatic, delăsător, indiferent, lăsător, nepăsător, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasíbil, (reg.) nebriștít, (fig.) réce. (Om ~; atitudine ~.) 2. adj. bleg, lălîu, moale, molatic, molîu, mototol, (reg.) tofológ, (fig.) băligós, mălăiéț, mămăligós. (O ființă ~.) 3. adj., s. leneș, puturos, trîndav, trîntor, (rar) somnorós, (înv. și pop.) nehárnic, (reg.) cániv, lenós, zăcáș, (Mold.) duglán, dúgliș, láinic, (prin Olt.) sanchíu, (Transilv. și Bucov.) trînd, (înv.) lenevós, tanduríu. (Om ~.)