15 definiții pentru nesimțitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NESIMȚITOR, -OARE, nesimțitori, -oare, adj. 1. Căruia îi lipsește facultatea de a simți; care nu este înzestrat cu simțuri; p. ext. insensibil, nepăsător. ♦ Care nu mai simte, care se găsește în stare de nesimțire (1), de inconștiență; p. ext. mort. 2. Nesimțit2 (1). – Pref. ne- + simțitor.

nesimțitor, ~oare [At: C. CANTACUZINO, CM I, 50 / V: (înv) ~sănti~, ~riu, ni~ / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + simțitor] 1 a (Îvr) Lipsit de valoare. 2 a Lipsit de importanță. 3 a (Îvr) Care are o valoare redusă. 4 a (Îvr; pex) Care are o importanță extrem de mică. 5 a Care nu este înzestrat cu simțuri. 6-7 a, av (Care se găsește) în stare de inconștiență Si: leșinat. 8 a (Pex) Mort. 9-12 smf, a Nesimțit2 (3-6). 13 a Indiferent.

NESIMȚITOR, -OARE, nesimțitori, -oare, adj. 1. Căruia îi lipsește facultatea de a simți; care nu este înzestrat cu simțuri; p. ext. insensibil, nepăsător. ♦ Care nu mai simte, care se găsește în stare de nesimțire (1), de inconștiență; p. ext. mort. 2. Nesimțit2 (1). – Ne- + simțitor.

NESIMȚITOR, -OARE, nesimțitori, -oare, adj. 1. Care nu e simțitor; nepăsător, insensibil. Iarna, care precît era de încîntătoare, părea a fi rece și nesimțitoare. ALECSANDRI, T. I 455. 2. Lipsit de bun-simț; nesimțit. Trecea Belciug pe uliță... plin de praf, murdar, asudat și dezmățat ca un vizitiu nesimțitor. REBREANU, I. 81.

nesimțitor a. 1. care nu simte: nesimțitor la frig; 2. fig. care n’are sensibilitatea morală: nesimțitor la nenorociri.

nesimțitór, -oare adj. Care nu simte. Apatic, indiferent, indolent, depins cu: a deveni nesimțitor la nenorocirĭ. Imposibil, grosolan: un mitocan nesimțitor.

nesămțitor, ~oare a vz nesimțitor

nesimțitoriu, ~oare a vz nesimțitor

nisimțitor, ~oare a vz nesimțitor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nesimțitor adj. m., pl. nesimțitori; f. sg. și pl. nesimțitoare

nesimțitor adj. m., pl. nesimțitori; f. sg. și pl. nesimțitoare

nesimțitor adj. m., pl. nesimțitori; f. sg. și pl. nesimțitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NESIMȚITOR adj. 1. v. insensibil. 2. v. nepăsător. 3. v. nesimțit. 4. indiferent, nepăsător, (fig.) surd. (A rămas ~ la rugămințile mele.)

NESIMȚITOR adj. 1. insensibil. (~ la injecții.) 2. flegmatic, impasibil, imperturbabil, indiferent, insensibil, nepăsător, nesensibil, pasiv, (grecism înv.) adiafor, (fig.) rece. (Ce tip ~!) 3. nesimțit. (Om ~.)

Intrare: nesimțitor
nesimțitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nesimțitor
  • nesimțitorul
  • nesimțitoru‑
  • nesimțitoare
  • nesimțitoarea
plural
  • nesimțitori
  • nesimțitorii
  • nesimțitoare
  • nesimțitoarele
genitiv-dativ singular
  • nesimțitor
  • nesimțitorului
  • nesimțitoare
  • nesimțitoarei
plural
  • nesimțitori
  • nesimțitorilor
  • nesimțitoare
  • nesimțitoarelor
vocativ singular
plural
nesămțitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nisimțitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nesimțitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nesimțitor, nesimțitoareadjectiv

  • 1. Căruia îi lipsește facultatea de a simți; care nu este înzestrat cu simțuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: sensibil
    • format_quote Iarna, care precît era de încîntătoare, părea a fi rece și nesimțitoare. ALECSANDRI, T. I 455. DLRLC
  • 2. Lipsit de bun-simț; nesimțit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nesimțit
    • format_quote Trecea Belciug pe uliță... plin de praf, murdar, asudat și dezmățat ca un vizitiu nesimțitor. REBREANU, I. 81. DLRLC
etimologie:
  • Prefix ne- + simțitor. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.