17 definiții pentru indiscreție indiscrețiă indiscrețiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INDISCRÉȚIE, indiscreții, s. f. Faptul de a destăinui secretele încredințate de cineva; p. ext. lipsă de măsură în vorbă, lipsă de discernământ. ♦ Faptă lipsită de delicatețe, de rezervă; nedelicatețe, grosolănie. [Var.: indiscrețiúne s. f.] – Din fr. indiscrétion, lat. indiscretio, -onis.

INDISCRÉȚIE, indiscreții, s. f. Faptul de a destăinui secretele încredințate de cineva; p. ext. lipsă de măsură în vorbă, lipsă de discernământ. ♦ Faptă lipsită de delicatețe, de rezervă; nedelicatețe, grosolănie. [Var.: indiscrețiúne s. f.] – Din fr. indiscrétion, lat. indiscretio, -onis.

indiscreție sf [At: BĂLCESCU, M. V. 51 / V: (înv) ~iă, ~iune / Pl: ~ii / E: lat indiscretio, fr indiscrétion, it indiscrezione] 1 Lipsă de discreție. 2 Destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva. 3 (Pex) Lipsă de tact la vorbă sau în ceea ce privește relațiile cu oamenii. 4 Curiozitate. 5-8 (Faptă sau) vorbă indiscretă (2, 4).

INDISCRÉȚIE, indiscreții, s. f. Faptul de a da pe față secrete, taine; lipsă de discreție; p. ext. lipsă de măsură în vorbă. ♦ Faptă nedelicată, lipsită de rezervă. Scuză-mă că, silit, fac indiscreția de a-ți aminti ce am vorbit cînd ne-am despărțit duminica trecută. CARAGIALE, O. VII 12.

INDISCRÉȚIE s.f. Destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva; (p. ext.) lipsă de măsură în vorbă. ♦ Nedelicatețe, grosolănie, lipsă de rezervă. [Gen. -iei, var. indiscrețiune s.f. / cf. fr. indiscrétion].

INDISCRÉȚIE s. f. destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva; lipsă de măsură în vorbă. ◊ nedelicatețe, grosolănie. (< fr. indiscrétion, lat. indiscretio)

INDISCRÉȚIE ~i f. 1) Lipsă de discreție; destăinuire a unor secrete. 2) Comportare indiscretă; lipsă de măsură în vorbă, de rezervă în relațiile cu oamenii. [G.-D. indiscreției; Sil. -dis-cre-ți-e] /<fr. indiscrétion, lat. indiscretio, ~onis[1]

  1. Var. indiscrețiune (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

INDISCREȚIÚNE s. f. v. indiscreție.

INDISCREȚIÚNE s. f. v. indiscreție.

indiscrețiă sf vz indiscreție

indiscrețiune sf vz indiscreție

INDISCREȚIÚNE s.f. v. indiscreție.

indiscrețiune f. 1. lipsă de discrețiune; 2. faptă sau vorbă indiscretă.

*indiscrețiúne f. (d. discrețiune; fr. indiscrétion. Lipsă de discrețiune, curiozitate nepermisă. Revelarea unuĭ secret. Purtare indiscretă. – Și -éție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

indiscréție (-ți-e) s. f., art. indiscréția (-ți-a), g.-d. art. indiscréției; pl. indiscréții, art. indiscréțiile (-ți-i-)

indiscréție s. f. (sil. -ți-e), art. indiscréția (sil. -ți-a), g.-d. art. indiscréției; pl. indiscréții, art. indiscréțiile (sil. -ți-i-)[1]

  1. Var. indiscrețiune (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INDISCRÉȚIE s. curiozitate. (E de-o ~ bolnăvicioasă.)[1]

  1. Var. indiscrețiune (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

INDISCREȚIE s. curiozitate. (E de-o ~ bolnăvicioasă.)

Indiscreție ≠ discreție[1]

  1. Var. indiscrețiune (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner
Intrare: indiscreție
indiscreție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indiscreție
  • indiscreția
plural
  • indiscreții
  • indiscrețiile
genitiv-dativ singular
  • indiscreții
  • indiscreției
plural
  • indiscreții
  • indiscrețiilor
vocativ singular
plural
indiscrețiă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
indiscrețiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indiscrețiune
  • indiscrețiunea
plural
  • indiscrețiuni
  • indiscrețiunile
genitiv-dativ singular
  • indiscrețiuni
  • indiscrețiunii
plural
  • indiscrețiuni
  • indiscrețiunilor
vocativ singular
plural

indiscreție indiscrețiă indiscrețiune

  • 1. Faptul de a destăinui secretele încredințate de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: discreție
    • 1.1. prin extensiune Lipsă de măsură în vorbă, lipsă de discernământ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Faptă lipsită de delicatețe, de rezervă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: grosolănie nedelicatețe un exemplu
      exemple
      • Scuză-mă că, silit, fac indiscreția de a-ți aminti ce am vorbit cînd ne-am despărțit duminica trecută. CARAGIALE, O. VII 12.
        surse: DLRLC

etimologie: