2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMBECILIZÁRE, imbecilizări, s. f. Acțiunea de a (se) imbeciliza și rezultatul ei. – V. imbeciliza.

IMBECILIZÁRE, imbecilizări, s. f. Acțiunea de a (se) imbeciliza și rezultatul ei. – V. imbeciliza.

imbecilizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: imbeciliza] Ajungere în stare de imbecilitate (1) Si: îndobitocire, tâmpenie, (rar) idiotizare.

IMBECILIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) imbeciliza. [< imbeciliza].

IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. Tranz. și refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. – Imbecil + suf. -iza.

IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. Tranz. și refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. – Imbecil + suf. -iza.

imbeciliza vtr [At: DA ms / Pzi: ~zez / E: imbecil + -iza] 1-2 (A aduce pe cineva sau) a ajunge în stare de imbecilitate (1) Si: a (se) îndobitoci, a (se) tâmpi, (rar) a (se) idiotiza.

IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. Tranz. A aduce în stare de imbecilitate.

IMBECILIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. [Cf. fr. imbécilliser].

IMBECILIZÁ vb. tr., refl. a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. (< fr. imbécilliser)

A SE IMBECILIZÁ mă ~éz intranz. A deveni imbecil; a pierde capacitățile mintale; a se îndobitoci; a se cretiniza; a se idiotiza. / imbecil + suf. ~iza

A IMBECILIZÁ ~éz tranz. (persoane) A face să se imbecilizeze; a îndobitoci; a cretiniza; a idiotiza. /imbecil + suf. ~iza


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imbecilizáre s. f., g.-d. art. imbecilizắrii; pl. imbecilizắri

imbecilizáre s. f., g.-d. art. imbecilizării; pl. imbecilizări

imbecilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 imbecilizeáză

imbecilizá vb., ind. prez. 1 sg. imbecilizéz, 3 sg. și pl. imbecilizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMBECILIZA vb. (MED.) a (se) cretiniza, a (se) idiotiza, a (se) idioți, a (se) prosti, a (se) tîmpi.

Intrare: imbecilizare
imbecilizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imbecilizare
  • imbecilizarea
plural
  • imbecilizări
  • imbecilizările
genitiv-dativ singular
  • imbecilizări
  • imbecilizării
plural
  • imbecilizări
  • imbecilizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: imbeciliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imbeciliza
  • imbecilizare
  • imbecilizat
  • imbecilizatu‑
  • imbecilizând
  • imbecilizându‑
singular plural
  • imbecilizea
  • imbecilizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imbecilizez
(să)
  • imbecilizez
  • imbecilizam
  • imbecilizai
  • imbecilizasem
a II-a (tu)
  • imbecilizezi
(să)
  • imbecilizezi
  • imbecilizai
  • imbecilizași
  • imbecilizaseși
a III-a (el, ea)
  • imbecilizea
(să)
  • imbecilizeze
  • imbeciliza
  • imbeciliză
  • imbecilizase
plural I (noi)
  • imbecilizăm
(să)
  • imbecilizăm
  • imbecilizam
  • imbecilizarăm
  • imbecilizaserăm
  • imbecilizasem
a II-a (voi)
  • imbecilizați
(să)
  • imbecilizați
  • imbecilizați
  • imbecilizarăți
  • imbecilizaserăți
  • imbecilizaseți
a III-a (ei, ele)
  • imbecilizea
(să)
  • imbecilizeze
  • imbecilizau
  • imbeciliza
  • imbecilizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imbecilizare

  • 1. Acțiunea de a (se) imbeciliza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • vezi imbeciliza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

imbeciliza

etimologie:

  • Imbecil + sufix -iza.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • limba franceză imbécilliser
    surse: DN