3 definiții pentru idioți

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

idioți vtr [At: DA ms / P: i-di-o~ / Pzi: esc / E: idiot] 1-2 A deveni (sau a face să devină) idiot (2) Si: a se idiotiza (1-2). 3-4 (Pfm; pex) A (se) prosti.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IDIOȚI vb. (MED.) a (se) cretiniza, a (se) idiotiza, a (se) imbeciliza, a (se) prosti, a (se) tîmpi.

Intrare: idioți
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • idioți
  • idioțire
  • idioțit
  • idioțitu‑
  • idioțind
  • idioțindu‑
singular plural
  • idioțește
  • idioțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • idioțesc
(să)
  • idioțesc
  • idioțeam
  • idioții
  • idioțisem
a II-a (tu)
  • idioțești
(să)
  • idioțești
  • idioțeai
  • idioțiși
  • idioțiseși
a III-a (el, ea)
  • idioțește
(să)
  • idioțească
  • idioțea
  • idioți
  • idioțise
plural I (noi)
  • idioțim
(să)
  • idioțim
  • idioțeam
  • idioțirăm
  • idioțiserăm
  • idioțisem
a II-a (voi)
  • idioțiți
(să)
  • idioțiți
  • idioțeați
  • idioțirăți
  • idioțiserăți
  • idioțiseți
a III-a (ei, ele)
  • idioțesc
(să)
  • idioțească
  • idioțeau
  • idioți
  • idioțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)