13 definiții pentru ilegalitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ILEGALITÁTE, ilegalități, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este ilegal; faptă ilegală. 2. Situație ilegală în care se află o persoană. – Din fr. illégalité.

ILEGALITÁTE, ilegalități, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este ilegal; faptă ilegală. 2. Situație ilegală în care se află o persoană. – Din fr. illégalité.

ilegalitate sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 107, 2/1 / Pl: ~tăți / E: fr illégalité] 1-4 Caracter al unui lucru sau al unei fapte ilegale (1-4). 5-9 (Ccr) Act ilegal (1-5). 10 Situație în care se află o persoană sau o organizație politică scoasă în afara legii.

ILEGALITÁTE, ilegalități, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este ilegal; faptă ilegală. Prefectul a săvîrșit o ilegalitate. 2. (De obicei precedat de prep. «în» sau «din») Situația ilegală în care activează o organizație muncitorească sau un activist al mișcării muncitorești din cauza prigoanei regimului capitalist. Partidul nostru a putut face față celor mai grele încercări și a mers înainte prin furtunile anilor de ilegalitate datorită încrederii în triumful cauzei proletariatului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 361. [La muzeu] mii și mii de documente și fotografii... vorbesc de lupta dusă în ilegalitate de partid. STANCU, U.R.S.S. 59. Trăia la București un luptător în ilegalitate, cazangiul Voicu Cerneț. SADOVEANU, M. C. 166.

ILEGALITÁTE s.f. 1. Faptul de a fi ilegal; act ilegal. 2. Situație ilegală a unei organizații etc.; situație ilegală în care activează o organizație sau un activist al acesteia. [Cf. fr. illégalité].

ILEGALITÁTE s. f. 1. act ilegal. 2. situație ilegală a unei organizații, a unui activist al acesteia; ilegalism. (< fr. illégalité)

ILEGALITÁTE ~ăți f. 1) Caracter ilegal. 2) Activitate ilegală. 3) Situație ilegală. /<fr. illégalité

ilegalitate f. caracterul celor contrare legii: ilegalitatea unei sentințe.

*ilegalitáte f. (d. ilegal). Caracteru de a fi ilegal.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ilegalitáte s. f., g.-d. art. ilegalitắții; pl. ilegalitắți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ILEGALITÁTE s. nelegalitate, (livr.) clandestinitate. (Trăia în ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ILEGALITATE. Subst. Ilegalitate, încălcarea (violarea, sfidarea) legii, abatere de la lege. Nedreptate, injustețe (rar), injustiție (rar); inechitate, inicvitate (livr.), strîmbătate (înv. și pop.). Abuz, samavolnicie. Infracțiune, delict, crimă; nelegiuire, fărădelege (înv. și pop.), infamie. Complicitate. Omor, omucidere, ucidere, ucis (rar), asasinat, crimă. Hoție, furt. Fraudă, fraudare, defraudare, delapidare. Escrocare, escrocherie, pungășie, pungășeală (fam.), înșelare, înșelătorie, înșelăciune; impostură; trișare. Contrabandă, comerț ilicit, trafic, bișniță (fam.), comerț clandestin, bursă neagră, speculă, speculație, venit ilicit. Conspirație, complot, conjurație (rar), uneltire, subversiune. Clandestinitate, conspirativitate. Infractor, răufăcător, delincvent. Complice. Ucigaș, omucigaș (rar), asasin, criminal, criminalist (înv.). Hoț; delapidator. Escroc, pungaș, înșelător; trișor; impostor. Contrabandist; speculant, traficant, bișnițar (fam.). Conspirator, complotist, complotaș (înv.), conjurat (rar), uneltitor. Adj. Ilegal, nelegal, ilegitim (livr.), ilicit, interzis. Nedrept, injust (rar), nejust, inechitabil, inic (livr.), strîmb (fig.). Abuziv, arbitrar, samavolnic. Infracțional, delictual, delictuos; nelegiuit, infam. Fraudulos. Conspirativ, clandestin; subversiv. Vb. A fi ilegal, a fi în afara legii. A încălca legea, a viola legea, a sfida (a nesocoti, a ignora) legea, a se abate de la lege. A nedreptăți. A abuza; a face abuz de putere; a face trafic de influență. A omorî, a ucide, a asasina, a comite o crimă. A fura, a hoți (rar); a frauda, a defrauda, a delapida. A escroca, a pungăși (fam.), a înșela; a trișa. A trafica; a specula, a face speculă, a vinde cu suprapreț, a vinde pe sub mînă, a vinde la negru. A conspira, a complota, a conjura (rar), a unelti. V. hoție, imoralitate, intrigă, înșelătorie, josnicie, necinste, omor, pagubă, tăinuire, vinovăție.

Intrare: ilegalitate
ilegalitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ilegalitate
  • ilegalitatea
plural
  • ilegalități
  • ilegalitățile
genitiv-dativ singular
  • ilegalități
  • ilegalității
plural
  • ilegalități
  • ilegalităților
vocativ singular
plural

ilegalitate

  • 1. Caracterul a ceea ce este ilegal; faptă ilegală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Prefectul a săvârșit o ilegalitate.
      surse: DLRLC
  • 2. Situație ilegală în care se află o persoană.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: clandestinitate nelegalitate antonime: legalitate
    • 2.1. Situația ilegală în care activează o organizație muncitorească sau un activist al mișcării muncitorești din cauza prigoanei regimului capitalist.
      surse: DLRLC DN sinonime: ilegalism attach_file 3 exemple
      exemple
      • Partidul nostru a putut face față celor mai grele încercări și a mers înainte prin furtunile anilor de ilegalitate datorită încrederii în triumful cauzei proletariatului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 361.
        surse: DLRLC
      • [La muzeu] mii și mii de documente și fotografii... vorbesc de lupta dusă în ilegalitate de partid. STANCU, U.R.S.S. 59.
        surse: DLRLC
      • Trăia la București un luptător în ilegalitate, cazangiul Voicu Cerneț. SADOVEANU, M. C. 166.
        surse: DLRLC

etimologie: