17 definiții pentru icosar icoșar icușar icusar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ICOSÁR, icosari, s. m. (Înv.) 1. Irmilic. 2. Cercei sau salbă confecționată din icosari (1). [Var.: icusár s. m.] – Din ngr. ikosári.

ICOSÁR, icosari, s. m. (Înv.) 1. Irmilic. 2. Cercei sau salbă confecționată din icosari (1). [Var.: icusár s. m.] – Din ngr. ikosári.

icosar sm [At: ALECSANDRI, T. 118 / V: (reg) ~oșar, icus~, icușar / Pl: ~i / E: ngr εικοσάρι] (Înv) 1-2 Monedă veche turcească (de argint sau) de aur. 3 Salbă din icosari (2).

ICOSÁR, icosari, s. m. (Învechit) Monedă turcească de argint sau (mai rar) de aur care a circulat pe vremuri și în țările romînești. În vîrtejul jocului, salbele de galbeni împărătești și icosari turcești zornăiau la gîtul celor avute. DELAVRANCEA, S. 55. Cu toată sărăcia mea, aș da un icosar acelui care mi-ar spune încotro rătăcește acum biata Săftică. ALECSANDRI, T. I 370. [Murgul] pe bani că l-am vîndut, Numa-n sfanți și-n icosari. TEODORESCU, P. P. 306. – Variantă: icusár (CREANGĂ, A. 103) s. m.

icosar m. veche monedă turcească de argint în valoare de 20 lei vechi. [Gr. mod. (din EÍKOSI, douăzeci)].

icosár și icusár m. (ngr. ikosári, d. ikosi, doŭă-zecĭ). Vechĭ. Irmilic, o veche monetă turcească de argint în valoare de 20 de leĭ vechĭ în Turcia, ĭar în țările româneștĭ de 17 și chear de 12 leĭ și jum. (Ĭorga, Negoț. 224, și Șăin. Infl. Or. § 92). La 1877 valora 5 sfanțĭ, adică 4 francĭ.

ICUSÁR s. m. v. icosar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!icosár/icusár s. m., pl. icosári/icusári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ICOSÁR s. irmilic. (~ul era o monedă turcească.)

ICOSAR s. irmilic. (~ era o monedă turcească.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

icosár (icosári), s. m. – Monedă turcească de 20 piaștri. – Var. icusar. Mr. icusar. Ngr. εἰϰοσάρι „de douzeci”, calc după tc. irmilik, V. irmilic (Tiktin; DAR; Gáldi 197).

Intrare: icosar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • icosar
  • icosarul
  • icosaru‑
plural
  • icosari
  • icosarii
genitiv-dativ singular
  • icosar
  • icosarului
plural
  • icosari
  • icosarilor
vocativ singular
plural
icoșar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
icușar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • icusar
  • icusarul
  • icusaru‑
plural
  • icusari
  • icusarii
genitiv-dativ singular
  • icusar
  • icusarului
plural
  • icusari
  • icusarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

icosar icoșar icușar icusar învechit

  • 1. Monedă turcească de argint sau (mai rar) de aur care a circulat pe vremuri și în țările românești.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: irmilic attach_file 3 exemple
    exemple
    • În vîrtejul jocului, salbele de galbeni împărătești și icosari turcești zornăiau la gîtul celor avute. DELAVRANCEA, S. 55.
      surse: DLRLC
    • Cu toată sărăcia mea, aș da un icosar acelui care mi-ar spune încotro rătăcește acum biata Săftică. ALECSANDRI, T. I 370.
      surse: DLRLC
    • [Murgul] pe bani că l-am vîndut, Numa-n sfanți și-n icosari. TEODORESCU, P. P. 306.
      surse: DLRLC
  • 2. Cercei sau salbă confecționată din icosari (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: