12 definiții pentru iconar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ICONÁR, iconari, s. m. 1. Persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor. 2. (Rar) Persoană care vinde icoane. – Icoană + suf. -ar.

ICONÁR, iconari, s. m. 1. Persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor. 2. (Rar) Persoană care vinde icoane. – Icoană + suf. -ar.

iconar sm [At: MARDARIE, L. 152 / Pl: ~i / E: icoană + -ar] 1 Pictor de icoane (1). 2 (Rar) Vânzător de icoane (1).

ICONÁR, iconari, s. m. (Rar) Persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor.

ICONÁR ~i m. 1) Persoană care pictează icoane. 2) Vânzător de icoane. /icoană + suf. ~ar

iconar m. zugrav sau negustor de icoane.

iconár m. (d. icoană). Făcător saŭ vînzător de icoane: mulțĭ agențĭ panslaviștĭ cutreĭeraŭ satele Moldoveĭ prefăcuțĭ în iconarĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

iconár, iconari, s.m. – Pictor de icoane. ♦ (onom.) Iconari, poreclă pentru locuitorii din Văleni-Maramureș: „Vălenarii erau porecliți iconari. Că tot ceva mut s-o dus la o comândare (= înmormântare) și, la cât de bat o fost, s-o întors cu praporii acasă” (Ion Godja Oul, din Văleni). – Din icoană (< sl. ikona) + suf. -ar (Scriban, DEX, MDA).

iconár, -i, s.m. – 1. Pictor de icoane. 2. Poreclă pentru locuitorii din Văleni-Maramureș: „Vălenarii erau porecliți iconari. Că tot ceva mut s-o dus la o comândare (= înmormântare) și, la cât de bat o fost, s-o întors cu praporii acasă” (Ion Godja Oul, din Văleni). – Din icoană (< sl. ikona) + -ar.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ICONÁR (< icoană) s. m. 1. Meșter de icoane. 2. (Rar) Persoană care vinde icoane. 3. Membru al unui grup literar din Bucovina format în anii ’30, de Mircea Streinu. A editat revista „Iconar” (1935-1937).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

iconar, iconari s. m. (intl.) falsificator de acte.

Intrare: iconar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iconar
  • iconarul
  • iconaru‑
plural
  • iconari
  • iconarii
genitiv-dativ singular
  • iconar
  • iconarului
plural
  • iconari
  • iconarilor
vocativ singular
  • iconarule
  • iconare
plural
  • iconarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iconar

  • 1. Persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. rar Persoană care vinde icoane.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Icoană + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09