2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (7)
- etimologice (2)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HULUBĂ, hulube, s. f. Fiecare dintre cele două prăjini prinse de crucea căruței, a trăsurii etc., între care se înhamă calul. [Var.: ulubă s. f.] – Din ucr. holoblja.
HULUBĂ, hulube, s. f. Fiecare dintre cele două prăjini prinse de crucea căruței, a trăsurii etc., între care se înhamă calul. [Var.: ulubă s. f.] – Din ucr. holoblja.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hulubă1 sf [At: DEX / V: hol~, ul~ / E: ucr хулубля] Fiecare dintre cele două prăjini prinse de crucea căruței, a trăsurii etc., între care se înhamă calul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HULUBĂ, hulube, s. f. 1. Fiecare dintre cele două prăjini prinse de crucea căruței, a trăsurii etc. între care se înhamă calul. Am făcut un foc între hulubele căruței. CAMILAR, N. II 243. 2. (Fig., rar) Fiecare dintre cele două brațe ale ochelarilor. [Purta] ochelari mici, de țîrcovnic, cu hulubele înnădite-n sîrmă, sfori și bucăți de tablă galvanizată. GALAN, B. I 30.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HULUBĂ ~e f. Fiecare dintre cele două bare prinse de crucea unei trăsuri între care se înhamă calul. [G.-D. hulubei] /<ucr. holoblja
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hulubă f. lemn la căruță de care se înhamă calul. [Mold. hloabă = pol. HOLOBLE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hulúbă, V. hlubă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HULUB, hulubi, s. m., adj. (Reg.) 1. S. m. (Otnit.; reg.) Porumbel. ◊ Hulub de stepă = pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă-brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 2. Adj. (Despre animale) Cu părul sau cu penele cenușii, asemănătoare cu ale porumbelului sălbatic. – Din ucr. holub.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ULUBĂ s. f. v. hulubă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULUBĂ s. f. v. hulubă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
holubă1 sf vz hulubă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hulub, ~ă [At: MARIAN, O. II, 180 / V: gu~, hol~, hurl~ / Pl: ~i, ~e / E: ucr холуб] 1 sm (Orn; reg; șîs ~ de casă) Porumbel. 2 sm (Îs) ~ de stepă (sau de câmp, de codru, ele pădure, sălbatic) Pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 3 a (D. animale) Cu părul sau cu penele cenușii, asemănătoare cu gușa porumbelului sălbatic Si: huluban. 4 sm (Fig) Amorez.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulubă sf vz hulubă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HULUB, hulubi, s. m., adj. m. 1. S. m. (Ornit.; reg.) Porumbel. ◊ Hulub de stepă = pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă-brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 2. Adj. (Despre animale) Cu părul sau cu penele cenușii, asemănătoare cu ale porumbelului sălbatic. – Din ucr. holub.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HULUB1 ~ă (~i, ~e) pop. (despre animale) Care are părul sau penele cenușii, asemănătoare cu culoarea porumbelului sălbatic. /<ucr. holub
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hloabă f. Mold. V. hulubă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hulub m. Mold. porumb (pasăre). [Rut. HOLUB]. ║ a. se zice de boul care e suriu deschis ca gușa porumbului (mai ales în partea de dinapoi).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hlóbă și (maĭ des) hlúbă și (vest) hulúbă f., pl. e (rut. holóbli, rus. oglóbli, hlube, bg. zglob, încheĭetură. Bern. 1, 305). Pl. Cele doŭă prăjinĭ ale trăsureĭ cu un cal (ca oiștea la cea cu doĭ caĭ). – Și hloabe, brațele scrîncĭovuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hulubă (reg.) s. f., g.-d. art. hulubei; pl. hulube
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hulubă s. f., g.-d. art. hulubei; pl. hulube
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hulubă s. f., g.-d. art. hulubei; pl. hulube
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hulubă
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
hulub1 (reg.) adj. m., pl. hulubi; f. hulubă, pl. hulube
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hulub1 (reg.) adj. m., pl. hulubi; f. hulubă, pl. hulube
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hulub adj. m., pl. hulubi; f. sg. hulubă, pl. hulube
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hulubă (hulube), s. f. – Prăjină prinsă de crucea căruței. – Var. hlobă, ulubă, h(o)loabă. Rut. och(o)loblja, pol. hołoble (Cihac, II, 139; Tiktin; DAR), din germ. kloben. – Der. hlobăna, vb. refl. (a se legăna).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulubă (-be), s. f. – 1. Fiecare din cele două prăjini de la car, trăsură etc. între care se înhamă calul. – 2. (Arg.) Picior. – Var. hulubă, hlubă, hlo(a)bă. Rut. oh(o)loblja, pol. holoble (Cihac, II, 139).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hulubă, hulube, s.f. – (reg.) Fiecare din cele două rude la care trage calul singur la căruță (ALRRM, 1971: 368; Dragomirești). – Din ucr. holoblja (Cihac, Tiktin, DA, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hulubă, -e, s.f. – Fiecare din cele două rude la care trage calul singur la căruță (ALR, 1971. h. 368; Dragomirești). – Din ucr. holoblja (DEX).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
hulubă, hulubesubstantiv feminin
- 1. Fiecare dintre cele două prăjini prinse de crucea căruței, a trăsurii etc., între care se înhamă calul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am făcut un foc între hulubele căruței. CAMILAR, N. II 243. DLRLC
-
- 2. Fiecare dintre cele două brațe ale ochelarilor. DLRLC
- [Purta] ochelari mici, de țîrcovnic, cu hulubele înnădite-n sîrmă, sfori și bucăți de tablă galvanizată. GALAN, B. I 30. DLRLC
-
etimologie:
- holoblja DEX '98 DEX '09
hulub, hulubăadjectiv
- 1. (Despre animale) Cu părul sau cu penele cenușii, asemănătoare cu ale porumbelului sălbatic. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- holub DEX '98 DEX '09