HULUB, hulubi, s. m., adj. (Reg.) 1. S. m. (Otnit.; reg.) Porumbel. ◊ Hulub de stepă = pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă-brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 2. Adj. (Despre animale) Cu părul sau cu penele cenușii, asemănătoare cu ale porumbelului sălbatic. – Din ucr. holub.

hulub, ~ă [At: MARIAN, O. II, 180 / V: gu~, hol~, hurl~ / Pl: ~i, ~e / E: ucr холуб] 1 sm (Orn; reg; șîs ~ de casă) Porumbel. 2 sm (Îs) ~ de stepă (sau de câmp, de codru, ele pădure, sălbatic) Pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 3 a (D. animale) Cu părul sau cu penele cenușii, asemănătoare cu gușa porumbelului sălbatic Si: huluban. 4 sm (Fig) Amorez.

HULUB, hulubi, s. m., adj. m. 1. S. m. (Ornit.; reg.) Porumbel. ◊ Hulub de stepă = pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă-brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 2. Adj. (Despre animale) Cu părul sau cu penele cenușii, asemănătoare cu ale porumbelului sălbatic. – Din ucr. holub.

HULUB¹ ~ă (~i, ~e) pop. (despre animale) Care are părul sau penele cenușii, asemănătoare cu culoarea porumbelului sălbatic. /<ucr. holub

hulub m. Mold. porumb (pasăre). [Rut. HOLUB]. ║ a. se zice de boul care e suriu deschis ca gușa porumbului (mai ales în partea de dinapoi).

hulub¹ (reg.) adj. m., pl. hulubi; f. hulubă, pl. hulube

hulub¹ (reg.) adj. m., pl. hulubi; f. hulubă, pl. hulube

hulub adj. m., pl. hulubi; f. sg. hulubă, pl. hulube