2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HUȘTI interj. 1. Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoară repede undeva. 2. Strigăt cu care se alungă păsările de curte. – Onomatopee.

HUȘTI interj. 1. Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoară repede undeva. 2. Strigăt cu care se alungă păsările de curte. – Onomatopee.

huști4 vt [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~tesc / E: nct] (Reg) A desface boabele de pe coceni.

huști3 sfp [At: COMAN, GL. / E: nct] (Reg) Colibe pe hotar.

huști1 i [At: PAMFILE, J. III, ap. DA ms / E: fo] 1-2 Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care (iese sau) dispare repede, se strecoară repede undeva. 3 Strigăt cu care se alungă păsările de curte.

HUȘTI interj. Onomatopee care exprimă mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese, dispare repede de undeva sau se strecoară repede undeva. V. țuști.

HUȘTI interj. 1) (se folosește pentru a reda mișcarea făcută de cineva care iese sau pleacă repede undeva). 2) (se folosește pentru a alunga păsările de curte). /Onomat.

HÚSCĂ, (2) huști, s. f. 1. (Reg.) Sare obținută prin fierberea apei de izvoare sau de bălți sărate. 2. Calup de sare. – Din ucr. huska [soly].

huscă sf [At: (a. 1815) URICARIUL, I, 226 / Pl: huști / E: ucr хуска] (Reg) 1 Sare obținută prin fierberea apei de izvoare sau de bălți sărate. 2 (Pex) Calup de sare.

HÚSCĂ, huști, s. f. (Reg.) Sare obținută prin fierberea apei de izvoare sau de bălți sărate; p. ext. calup de sare. – Din ucr. huska [soly].

HÚSCĂ s. f. sg. (Regional) Sare obținută prin fierberea apei de izvoare sau de bălți sărate.

húscă f., pl. ște (pol. huska). Mold. Sare huscă, sare pură albă, care se vinde în căpățînĭ micĭ de praf îndesat. V. humăr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

húscă (reg.) s. f., g.-d. art. húștii; (calupuri) pl. huști

húscă s. f., g.-d. art. húștii; (calupuri) pl. huști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HUȘTI interj. țâști!, (pop.) smâc!

HUȘTI interj. țîști!, (pop.) smîc!

Intrare: huști
huști interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • huști
Intrare: huscă
substantiv feminin (F49)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huscă
  • husca
plural
  • huști
  • huștile
genitiv-dativ singular
  • huști
  • huștii
plural
  • huști
  • huștilor
vocativ singular
plural

huști

  • 1. Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoară repede undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: smâc țâști
  • 2. Strigăt cu care se alungă păsările de curte.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

huscă

  • 1. (numai) singular regional Sare obținută prin fierberea apei de izvoare sau de bălți sărate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Calup de sare.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: