12 definiții pentru hrăpareț, hrăpăreț   declinări

HRĂPĂRÉȚ, -EÁȚĂ, hrăpăreți, -e, adj. Care încearcă prin orice mijloace să se îmbogățească; lacom de avere, avid de câștig; rapace. – Hrăpi + suf. -ăreț.

HRĂPĂRÉȚ, -EÁȚĂ, hrăpăreți, -e, adj. Care încearcă prin orice mijloace să se îmbogățească; lacom de avere, avid de câștig; rapace. – Hrăpi + suf. -ăreț.

HRĂPÁRÉȚ, -Ă adj. v. hrăpăreț.

HRĂPĂRÉȚ, -EÁȚĂ, hrăpăreți, -e, adj. Lacom de pradă; rapace. (Fig.) Exploatarea hrăpăreață a coloniilor și a țărilor dependente a făcut să crească enorm avîntul luptei de eliberare națională din aceste țări. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2510. – Variantă: hrăpáreț, -ă (ANGHEL-IOSIF, C. L. 58) adj.

HRĂPÁREȚ, -Ă, hrăpareți, -e, adj. V. hrăpăreț.

hrăpăréț adj. m., pl. hrăpăréți; f. hrăpăreáță, pl. hrăpăréțe

hrăpăréț adj. m., pl. hrăpăréți; f. sg. hrăpăreáță, pl. hrăpăréțe

HRĂPĂRÉȚ adj. aprig, apucător, lacom, nesătul, (livr.) cupid, rapace, (pop.) hapsân. (Un om tare ~.)

HRĂPĂRÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) Care caută prin orice mijloace să ia cât mai mult (pentru sine); lacom; rapace. /a răpi + suf. ~

răpáreț, -ă adj. (d. răpesc). Rar. Rapace, prădator [!]: lupu e răpareț. – Și hrăpáreț.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

HRĂPĂRÉȚ adj. aprig, apucător, lacom, nesătul, (livr.) cupíd, rapáce, (pop.) hapsî́n. (Un om tare ~.)