12 definiții pentru hocus-pocus

Articole pe această temă:

hocus-pocus sni [At: JAR, E. 34 / E: ger Hokus-Pokus] 1 Formulă folosită de scamatori. 2 (Pex) Scamatorie.

HÓCUS-PÓCUS s. n. Formulă folosită de scamatori; p. ext. scamatorie. – Din lat. hoc [est op]us, hoc [est cor]pus.

HÓCUS-PÓCUS s. n. Formulă folosită de scamatori; p. ext. scamatorie. – Din lat. hoc [est op]us, hoc [est cor]pus.

HÓCUS-PÓCUS s. n. formulă în iluzionism prin care se anunță o apariție, dispariție sau transformare; (p. ext.) scamatorie. (< lat. hocus)

HÓCUS s. n. (Numai în expr.) Hocus-pocus = formulă întrebuințată de scamatori; p. ext. scamatorie.

PÓCUS s. n. (Numai în expr.) Hocus-pocus v. hocus.

HÓCUS s. n. (În expr.) Hocus-pocus = formulă întrebuințată de scamatori; p. ext. scamatorie. – Lat. lit. hocus [pocus].

PÓCUS s. n. (În expr.) Hocus-pocus = formulă folosită de scamatori; p. ext. scamatorie. – Lat. lit. hoc [est op]us, hoc [est cor]pus (prin metateză pocus).

HÓCUS s.n. Hocus-pocus = formulă întrebuințată de scamatori; (p. ext.) scamatorie. [Cf. lat. hoc – acesta].

HÓCUS: ~-pócus n. Expresie folosită de scamatori. /<lat. hoc [est op] us, hoc [est cor] pus

Intrare: hocus-pocus
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hocus-pocus hocus-pocus
plural
genitiv-dativ singular hocus-pocus hocus-pocus
plural
vocativ singular
plural

hocus-pocus

  • 1. Formulă folosită în iluzionism prin care se anunță o apariție, dispariție sau transformare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
  • comentariu Unele dicționare menționează și separat substantivele neutre hocus și pocus, dar acestea nu sunt folosite decât împreună, în expresie.
    surse: dexonline

etimologie:

  • limba latină hoc [est op]us, hoc [est cor]pus
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00