14 definiții pentru hoașcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hoașcă sf [At: JIPESCU, O. 76 / V: oa~ / Pl: ~ște / E: cf hoancă, hoandră, hoantă, hoarcă, hoarță] (Dep) 1 Femeie bătrână și rea Si: hoanghioră (rar). 2 Moșneag neputincios.

HOÁȘCĂ, hoaște, s. f. (Fam.) Denumire injurioasă dată unei femei bătrâne și rele; hoanghină. – Din ucr. haška „viperă”.

HOÁȘCĂ, hoaște, s. f. Denumire injurioasă dată unei femei bătrâne și rele; hoanghină. – Din ucr. haška „viperă”.

HOÁȘCĂ, hoaște, s. f. Epitet injurios dat unei femei bătrîne și rele. Mă duc o dată la Ivancea, administratorul ciocoaicei, bătrînei de la noi din sat, hoașca. DUMITRIU, B. F. 19. Du-te numaidecît, pînă nu iese bacceaua, hoașca. M. I. CARAGIALE, C. 100.

HOÁȘCĂ ~te f. pop. peior. Femeie bătrână și rea; hoanghină; hârcă; hoancă. [Sil. hoaș-] /<ucr. haška

hoașcă f. Mold. hoancă. [V. huște].

hoáșcă (oa dift.) f., pl. ște saŭ șce (cp. cu rut. haška, viperă, și cu ung. haska, pepene răscopt). Iron. Cotoroanță, babă hodorogită (CL. 1920, 523). – În Fc. hașchină. V. bahorniță și hoancă 1.

hoáșcă, hoaște, (hroașcă), s.f. – (reg.) Femeie bătrână și rea (Faiciuc, 2008). – Din ucr. haška „viperă” (Scriban, DEX).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hoáșcă (fam.) s. f., g.-d. art. hoáștei; pl. hoáște

hoáșcă s. f., g.-d. art. hoáștei; pl. hoáște


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HOÁȘCĂ s. v. cotoroanță.

HOAȘCĂ s. baborniță, cotoroanță, zgripțuroaică, (reg.) hoancă, hoanghină, (prin Munt.) bahorniță, (Mold.) cotoarbă, (fig.) hîrcă. (O ~ bătrînă și rea.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

hoașcă, hoaște s. f. v. hoanghină

a fi hoașcă bătrână expr. a avea experiență de viață; a avea multă rutină.

Intrare: hoașcă
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hoașcă
  • hoașca
plural
  • hoaște
  • hoaștele
genitiv-dativ singular
  • hoaște
  • hoaștei
plural
  • hoaște
  • hoaștelor
vocativ singular
  • hoașcă
  • hoașco
plural
  • hoaștelor

hoașcă

  • 1. familiar Denumire injurioasă dată unei femei bătrâne și rele.
    exemple
    • Mă duc o dată la Ivancea, administratorul ciocoaicei, bătrînei de la noi din sat, hoașca. DUMITRIU, B. F. 19.
      surse: DLRLC
    • Du-te numaidecît, pînă nu iese bacceaua, hoașca. M. I. CARAGIALE, C. 100.
      surse: DLRLC

etimologie: