11 definiții pentru hit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hit2 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: eg hit] Șlagăr.

HIT, hituri, s. n. Șlagăr care, în urma unei promovări susținute, obține un succes comercial deosebit și apare în topuri. – Din engl. hit.

HIT, hituri, s. n. (Englezism) Șlagăr. – Din engl. hit.

HIT s. n. clasament, top al șlagărelor. (< engl. hit)

hit s. n. (muz.; anglicism) Șlagăr, cântec pe primele locuri într-un top ◊ „Dacă n-ar fi fost decât acest hit mondial și «parada» noastră ar fi justificată.” Săpt. 28 VI 74 p. 7. ◊ „Albumele următoare mențin cota, fără însă a o forța, iar hit-urile curg liniștite.” Săpt. 29 IV 77 p. 7. ◊ „[...] remarcăm pe Mihai Constantinescu cu hitul său, plin de subînțelesuri politice, «Să iubim și câinii vagabonzi», și Anastasia Lazariuc cu subtilul «Ciau, amore ciau», evident un apropo fin la problema privatizării și a titlurilor de proprietate.” Cotid. 7 VI 93 p. 5; v. și Săpt. 20 II 75 p. 8, Cont. 16 III 79 p. 8, Ev.z. 22 VIII 96 p. 3; v. și Macarena (din engl. hit; DEX-S)

HIT ~uri n. Melodie (de muzică ușoară) care se bucură de succes la momentul dat; șlagăr. /<engl. hit


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

hit, hituri s. n. (pub., adol.) șlagăr, cântec de succes

Intrare: hit
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hit
  • hitul
  • hitu‑
plural
  • hituri
  • hiturile
genitiv-dativ singular
  • hit
  • hitului
plural
  • hituri
  • hiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hit

  • 1. Șlagăr care, în urma unei promovări susținute, obține un succes comercial deosebit și apare în topuri.
    surse: DEX '09 sinonime: șlagăr
  • 2. Clasament, top al șlagărelor.
    surse: MDN '00

etimologie: