2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPNOTIZÁT, -Ă, hipnotizați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este în stare de hipnoză. ♦ Fig. Captivat, fascinat. – V. hipnotiza.

HIPNOTIZÁT, -Ă, hipnotizați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este în stare de hipnoză. ♦ Fig. Captivat, fascinat. – V. hipnotiza.

hipnotizat2, ~ă smf, a [At: HOGAȘ, M. N. 53 / Pl: ~ați, ~e / E: hipnotiza] 1-2 (Persoană) care este în stare de hipnoză (1). 3-4 (Persoană) care acționează după o voință străină, ca un hipnotizat (1-2). 5-6 (Fig) (Om) moleșit. 7-8 (Fig) (Om) fascinat de cineva sau de ceva.

hipnotizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: hipnotiza] 1-3 Hipnotizare (1-3).

HIPNOTIZÁT, -Ă, hipnotizați,-te, adj. Care este în stare de hipnoză, adormit prin hipnoză; fig. fascinat. În flacăra unei lumini aprinse în întuneric, năvălesc și se mistuie, orbi, fluturii hipnotizați. HOGAȘ, M. N. 135.

HIPNOTIZÁ, hipnotizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva în stare de hipnoză. ♦ A exercita o atracție puternică; a captiva, a fascina, a fermeca. – Din fr. hypnotiser.

hipnotiza vt [At: DA ms / Pzi: ~zez / E: fr hypnotiser] 1 A adormi pe cineva prin hipnoză. 2 A provoca apariția unor faze hipnotice în celula scoarței cerebrale. 3 (Fig) A captiva total atenția cuiva asupra unui obiect (având ca urmare anihilarea sau subordonarea voinței) Si: a fascina.

HIPNOTIZÁ, hipnotizez, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A adormi pe cineva prin hipnoză, a-l face să treacă la starea de hipnoză, a provoca apariția unor faze hipnotice în celula scoarței cerebrale. – Din fr. hypnotiser.

HIPNOTIZÁ, hipnotizez, vb. I. Tranz. A adormi pe cineva prin hipnoză, a-l face să treacă în stare de hipnoză, a provoca apariția unor faze hipnotice în celula scoarței cerebrale; fig. a fascina. Hipnotizat de eterna legănare a pasului ei, așteptam pe fiece minut să mă prăbușesc în noianul gol și fără fund de subt picioarele mele. HOGAȘ, M. N. 53.

HIPNOTIZÁ vb. I. tr. A aduce pe cineva în stare de hipnoză. ♦ (Fig.) A supune voinței tale, a fermeca, a fascina. [Cf. fr. hypnotiser].

HIPNOTIZÁ vb. tr. 1. a aduce pe cineva în stare de hipnoză. 2. (fig.) a exercita o atracție puternică, a captiva, a fascina. (< fr. hyptnotiser)

A HIPNOTIZÁ ~éz tranz. 1) A aduce în stare de hipnoză; a adormi prin hipnoză. 2) fig. A face să fie cuprins de uimire și admirație; a încânta; a fermeca; a vrăji; a fascina. /<fr. hypnotiser

*ipnotizéz v. tr. (d. ipnotizm; fr. hypnotiser). Adorm pe cineva pin procedurile ipnotizmuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipnotizá (a ~) vb., ind. prez. 3 hipnotizeáză

hipnotizá vb., ind. prez. 1 sg. hipnotizéz, 3 sg. și pl. hipnotizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HIPNOTIZÁ vb. v. atrage, captiva, cuceri, delecta, desfăta, fascina, fermeca, încânta, răpi, seduce, subjuga, vrăji.

hipnotiza vb. v. ATRAGE. CAPTIVA. CUCERI. DELECTA. DESFĂTA. FASCINA. FERMECA. ÎNCÎNTA. RĂPI. SEDUCE. SUBJUGA. VRĂJI.

Intrare: hipnotizat
hipnotizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipnotizat
  • hipnotizatul
  • hipnotizatu‑
  • hipnotiza
  • hipnotizata
plural
  • hipnotizați
  • hipnotizații
  • hipnotizate
  • hipnotizatele
genitiv-dativ singular
  • hipnotizat
  • hipnotizatului
  • hipnotizate
  • hipnotizatei
plural
  • hipnotizați
  • hipnotizaților
  • hipnotizate
  • hipnotizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: hipnotiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hipnotiza
  • hipnotizare
  • hipnotizat
  • hipnotizatu‑
  • hipnotizând
  • hipnotizându‑
singular plural
  • hipnotizea
  • hipnotizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hipnotizez
(să)
  • hipnotizez
  • hipnotizam
  • hipnotizai
  • hipnotizasem
a II-a (tu)
  • hipnotizezi
(să)
  • hipnotizezi
  • hipnotizai
  • hipnotizași
  • hipnotizaseși
a III-a (el, ea)
  • hipnotizea
(să)
  • hipnotizeze
  • hipnotiza
  • hipnotiză
  • hipnotizase
plural I (noi)
  • hipnotizăm
(să)
  • hipnotizăm
  • hipnotizam
  • hipnotizarăm
  • hipnotizaserăm
  • hipnotizasem
a II-a (voi)
  • hipnotizați
(să)
  • hipnotizați
  • hipnotizați
  • hipnotizarăți
  • hipnotizaserăți
  • hipnotizaseți
a III-a (ei, ele)
  • hipnotizea
(să)
  • hipnotizeze
  • hipnotizau
  • hipnotiza
  • hipnotizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hipnotizat

etimologie:

  • vezi hipnotiza
    surse: DEX '98 DEX '09

hipnotiza

  • 1. A aduce pe cineva în stare de hipnoză.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: