2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPERTROFIÁ, pers. 3 hipertrofiază, vb. I. Refl. (Despre organe și țesuturi) A-și mări volumul în mod anormal ca urmare a unei funcții nutritive exagerate sau a unui proces patologic. [Pr.: -fi-a] – Din fr. hypertrophier.

hipertrofia vr [At: ANATOMIA 240 / S și: (înv) hyp~ / Pzi: ~iez / E: fr hypertrophier] (D. organe și țesuturi) A-și mări volumul în mod anormal ca urmare a unei funcții nutritive exagerate sau a unui proces maladiv.

HIPERTROFIÁ, pers. 3 hipertrofiază, vb. I. Refl. (Despre organe și țesuturi) A-și mări volumul în mod anormal ca urmare a unei funcții nutritive exagerate sau a unui proces maladiv. [Pr.: -fi-a] – Din fr. hypertrophier.

HIPERTROFIÁ, pers. 3 hipertrofiază, vb. I. Refl. (Despre organe și țesuturi) A-și mări volumul în mod anormal, ca urmare a unei funcții nutritive exagerate sau a unui proces maladiv. Fig. Mici incidente care se hipertrofiau, luau proporții de catastrofe. CAMIL PETRESCU, U. N. 158.

HIPERTROFIÁ vb. I. tr., refl. (Despre organe, țesuturi) A(-și) mări sau a face să(-și) mărească volumul, a (se) mări. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. hypertrophier].

HIPERTROFIÁ vb. refl. (despre organe, țesuturi) a se dezvolta excesiv. (< fr. hypertrophier)

A SE HIPERTROFIÁ pers. 3 se ~áză intranz. (despre țesuturi sau organe) A devia de la starea normală de funcțiune, mărindu-și în mod exagerat dimensiunile. /<fr. hypertrophier

HIPERTROFÍE, hipertrofii, s. f. Dezvoltare excesivă a volumului unui organ sau al unui țesut fără înmulțirea celulelor acestuia, datorită unei funcții nutritive exagerate ori din cauza unui proces patologic. – Din fr. hypertrophie.

hipertrofie sf [At: DA ms / S și: (înv) hyp~ / Pl: ~ii / E: fr hypertrophie, ger Hypertrophie] Hipertrofiere.

HIPERTROFÍE, hipertrofii, s. f. Dezvoltare excesivă a volumului unui organ sau al unui țesut fără înmulțirea celulelor acestuia, datorită unei funcții nutritive exagerate ori din cauza unui proces maladiv. – Din fr. hypertrophie.

HIPERTROFÍE s. f. Dezvoltare anormală a volumului unui organ sau a unui țesut, datorită unei funcții nutritive exagerate ori din cauza unui proces maladiv. Hipertrofia inimii.

HIPERTROFÍE s.f. Mărire, creștere anormală a unui organ sau a unui țesut. [Gen. -iei. / < fr. hypertrophie, cf. gr. hyper – peste, trophe – hrană].

HIPERTROFÍE s. f. 1. creștere de volum anormală a unui organ sau țesut. 2. dezvoltare excesivă a unui caracter, a unei activități etc. (< fr. hypertrophie)

HIPERTROFÍE f. 1) Stare patologică constând în dezvoltarea exagerată a unui organ sau țesut. 2) fig. Dezvoltare excesivă, anormală. [G.-D. hipertrofiei] /<fr. hypertrophie

ipertrofie f. desvoltare excesivă a u-nui organ (prin prea multă nutrire).

*ipertrofíe f. (iper- și -trofie din a-trofie. V. sin-drofie). Med. Dezvoltarea anormală a unuĭ organ: ipertrofia inimiĭ. Fig. Ipertrofia personalitățiĭ, mîndrie exagerată.

*ipertrofiéz v. tr. (d. ipertrofie). Med. Dezvolt anormal un organ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipertrofiá (a ~) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 hipertrofiáză; conj. prez. 3 să hipertrofiéze (-fi-e-); ger. hipertrofiínd (-fi-ind)

hipertrofiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. și pl. hipertrofiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. hipertrofiéze (sil. -fi-e-); ger. hipertrofiínd (sil. -fi-ind)

hipertrofíe s. f., art. hipertrofía, g.-d. art. hipertrofíei; pl. hipertrofíi, art. hipertrofíile

arată toate definițiile

Intrare: hipertrofia
  • silabație: -fi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hipertrofia
  • hipertrofiere
  • hipertrofiat
  • hipertrofiatu‑
  • hipertrofiind
  • hipertrofiindu‑
singular plural
  • hipertrofia
  • hipertrofiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hipertrofiez
(să)
  • hipertrofiez
  • hipertrofiam
  • hipertrofiai
  • hipertrofiasem
a II-a (tu)
  • hipertrofiezi
(să)
  • hipertrofiezi
  • hipertrofiai
  • hipertrofiași
  • hipertrofiaseși
a III-a (el, ea)
  • hipertrofia
(să)
  • hipertrofieze
  • hipertrofia
  • hipertrofie
  • hipertrofiase
plural I (noi)
  • hipertrofiem
(să)
  • hipertrofiem
  • hipertrofiam
  • hipertrofiarăm
  • hipertrofiaserăm
  • hipertrofiasem
a II-a (voi)
  • hipertrofiați
(să)
  • hipertrofiați
  • hipertrofiați
  • hipertrofiarăți
  • hipertrofiaserăți
  • hipertrofiaseți
a III-a (ei, ele)
  • hipertrofia
(să)
  • hipertrofieze
  • hipertrofiau
  • hipertrofia
  • hipertrofiaseră
Intrare: hipertrofie
hipertrofie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipertrofie
  • hipertrofia
plural
  • hipertrofii
  • hipertrofiile
genitiv-dativ singular
  • hipertrofii
  • hipertrofiei
plural
  • hipertrofii
  • hipertrofiilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hipertrofia

  • 1. (Despre organe și țesuturi) A-și mări volumul în mod anormal ca urmare a unei funcții nutritive exagerate sau a unui proces patologic.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: mări attach_file un exemplu
    exemple
    • figurat Mici incidente care se hipertrofiau, luau proporții de catastrofe. CAMIL PETRESCU, U. N. 158.
      surse: DLRLC

etimologie:

hipertrofie

  • 1. Dezvoltare excesivă a volumului unui organ sau al unui țesut fără înmulțirea celulelor acestuia, datorită unei funcții nutritive exagerate ori din cauza unui proces patologic.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Hipertrofia inimii.
      surse: DLRLC
  • 2. Dezvoltare excesivă a unui caracter, a unei activități etc.
    surse: MDN '00

etimologie: