10 definiții pentru hiberna


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIBERNÁ, hibernez, vb. I. Intranz. (Despre unele animale; adesea fig.) A petrece iarna în hibernare. – Din fr. hiberner, lat. hibernare.

HIBERNÁ, hibernez, vb. I. Intranz. (Despre unele animale; adesea fig.) A petrece iarna în hibernare. – Din fr. hiberner, lat. hibernare.

hiberna vi [At: ARDELEANU, D. 130 / Pzi: ~nez / E: fr hiberner] 1 (D. animale) A fi în timpul iernii într-o stare de viață latentă, cu metabolismul încetinit, cu temperatura corpului scăzută. 2 (Fig) A-și petrece viața în somnolență. 3 (Fig) A sta inactiv.

HIBERNÁ, hibernez, vb. I. Intranz. (Despre unele animale) A petrece iarna în hibernare. Și numai o muscă surprinsă de frig Pe masă, alături de-un rest de covrig, Cu labele-n sus, hibernează. TOPÎRCEANU, M. 37. ◊ (Glumeț) Prin ce ținuturi rătăcești Pribeagă? În care grotă din povești Ai hibernat o vară-ntreagă? TOPÎRCEANU, M. 3.

HIBERNÁ vb. I. intr. (Despre animale) A fi în hibernare. [< fr. hiberner, cf. lat. hibernare – a petrece iarna].

HIBERNÁ vb. intr. a fi în hibernare. (< fr. hiberner, lat. hibernare)

A HIBERNÁ pers. 3 ~eáză intranz. (despre unele animale) A petrece iarna într-o stare latentă, asemănătoare cu somnul. /<fr. hiberner, lat. hibernare

*ibernéz v. intr. (lat. hibernare, a ĭerna), ĭernez în stare de amorțire (ca lilieciĭ, ariciĭ ș. a.)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hiberná (a ~) vb., ind. prez. 3 hiberneáză

hiberná vb., ind. prez. 1 sg. hibernéz, 3 sg. și pl. hiberneáză

Intrare: hiberna
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hiberna
  • hibernare
  • hibernat
  • hibernatu‑
  • hibernând
  • hibernându‑
singular plural
  • hibernea
  • hibernați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hibernez
(să)
  • hibernez
  • hibernam
  • hibernai
  • hibernasem
a II-a (tu)
  • hibernezi
(să)
  • hibernezi
  • hibernai
  • hibernași
  • hibernaseși
a III-a (el, ea)
  • hibernea
(să)
  • hiberneze
  • hiberna
  • hibernă
  • hibernase
plural I (noi)
  • hibernăm
(să)
  • hibernăm
  • hibernam
  • hibernarăm
  • hibernaserăm
  • hibernasem
a II-a (voi)
  • hibernați
(să)
  • hibernați
  • hibernați
  • hibernarăți
  • hibernaserăți
  • hibernaseți
a III-a (ei, ele)
  • hibernea
(să)
  • hiberneze
  • hibernau
  • hiberna
  • hibernaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hiberna

  • 1. adesea figurat (Despre unele animale) A petrece iarna în hibernare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Și numai o muscă surprinsă de frig Pe masă, alături de-un rest de covrig, Cu labele-n sus, hibernează. TOPÎRCEANU, M. 37.
      surse: DLRLC
    • glumeț Prin ce ținuturi rătăcești Pribeagă? În care grotă din povești Ai hibernat o vară-ntreagă? TOPÎRCEANU, M. 3.
      surse: DLRLC

etimologie: