hebdomadar, ~ă [At: CARAGIALE, N. S. 68 / V: eb~ / Pl: ~i, ~e / E: fr hebdomadaire, it ebdomadario, lat hebdomadarius] 1-2 sn, a (Publicație) care apare o dată pe săptămână Si: săptămânal.

HEBDOMADAR, -Ă, hebdomadari, -e, adj. (Despre publicații) Care apare o dată pe săptămînă; săptămînal. Foaia științifică și literară, ce publicam împreună cu Alecsandri, Negruzzi și Kogălniceanu, revistă hebdomadară. GHICA, S. A. 142. (Substantivat, n.; atestat în forma ebdomadar) O polemică «cît s-a putut mai parlamentară» s-a urmat... între cele două ebdomadare locale. CARAGIALE, N. S. 68. – Variantă: ebdomadar, -ă adj.

HEBDOMADAR, -Ă adj. (Despre publicații; și s.) Săptămînal. [Var. ebdomadar, -ă adj. / < fr. hebdomadaire, cf. gr. hebdomas – săptămînă].

HEBDOMADAR, -Ă adj., s. n. (publicație) care apare o dată pe săptămână; săptămânal. (< fr. hebdomadaire)

HEBDOMADAR ~ă (~i, ~e) și substantival livr. Care apare o dată pe săptămână; săptămânal. Revistă ~ă. /<fr. hebdomadaire

ebdomadar, ~ă a vz hebdomadar

*EBDOMADAR adj. 1 Care se reînnoește în fie-care săptămînă ¶ 2 Săptămînal, care apare odată pe săptămînă: revista ~ă [fr. hebdomadaire].

EBDOMADAR, -Ă adj., V. hebdomadar.

EBDOMADAR, -Ă adj. v. hebdomadar.

ebdomadar a. săptămânal.

*ebdomadár, -ă adj. (fr. hebdomadaire; lat. hébdomas, -ómadis, d. vgr. ῾ebdomás, -ádos, săptămînă). Săptămînal: ziar ebdomadar. Adv. A apărea ebdomadar.

hebdomadar¹ (livr.) adj. m., pl. hebdomadari; f. hebdomadară, pl. hebdomadare

hebdomadar² (livr.) s. n., pl. hebdomadare

hebdomadar² s. n., pl. hebdomadare

hebdomadar¹ adj. m., pl. hebdomadari; f. hebdomadară, pl. hebdomadare

hebdomadar s. n., pl. hebdomadare

hebdomadar adj. m., pl. hebdomadari; f. sg. hebdomadară, pl. hebdomadare

hebdomadar

hebdomadar.

HEBDOMADAR s., adj. v. săptămânal.

HEBDOMADAR s., adj. săptămînal. (Un ~ de prestigiu.)