14 definiții pentru hebdomadar (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HEBDOMADAR, -Ă, hebdomadari, -e, adj., s. n. (Publicație) care apare o dată pe săptămână; săptămânal. [Var.: ebdomadar, -ă adj., s. n.] – Din fr. hebdomadaire.

HEBDOMADAR, -Ă, hebdomadari, -e, adj., s. n. (Publicație) care apare o dată pe săptămână; săptămânal. [Var.: ebdomadar, -ă adj., s. n.] – Din fr. hebdomadaire.

hebdomadar, ~ă [At: CARAGIALE, N. S. 68 / V: eb~ / Pl: ~i, ~e / E: fr hebdomadaire, it ebdomadario, lat hebdomadarius] 1-2 sn, a (Publicație) care apare o dată pe săptămână Si: săptămânal.

HEBDOMADAR, -Ă, hebdomadari, -e, adj. (Despre publicații) Care apare o dată pe săptămînă; săptămînal. Foaia științifică și literară, ce publicam împreună cu Alecsandri, Negruzzi și Kogălniceanu, revistă hebdomadară. GHICA, S. A. 142. (Substantivat, n.; atestat în forma ebdomadar) O polemică «cît s-a putut mai parlamentară» s-a urmat... între cele două ebdomadare locale. CARAGIALE, N. S. 68. – Variantă: ebdomadar, -ă adj.

HEBDOMADAR, -Ă adj. (Despre publicații; și s.) Săptămînal. [Var. ebdomadar, -ă adj. / < fr. hebdomadaire, cf. gr. hebdomas – săptămînă].

HEBDOMADAR, -Ă adj., s. n. (publicație) care apare o dată pe săptămână; săptămânal. (< fr. hebdomadaire)

HEBDOMADAR ~ă (~i, ~e) și substantival livr. Care apare o dată pe săptămână; săptămânal. Revistă ~ă. /<fr. hebdomadaire

EBDOMADAR, -Ă adj., V. hebdomadar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hebdomadar2 (livr.) s. n., pl. hebdomadare

hebdomadar2 s. n., pl. hebdomadare

hebdomadar s. n., pl. hebdomadare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HEBDOMADAR s., adj. v. săptămânal.

HEBDOMADAR s., adj. săptămînal. (Un ~ de prestigiu.)

Intrare: hebdomadar (s.n.)
hebdomadar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hebdomadar
  • hebdomadarul
  • hebdomadaru‑
plural
  • hebdomadare
  • hebdomadarele
genitiv-dativ singular
  • hebdomadar
  • hebdomadarului
plural
  • hebdomadare
  • hebdomadarelor
vocativ singular
plural
ebdomadar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ebdomadar
  • ebdomadarul
  • ebdomadaru‑
plural
  • ebdomadare
  • ebdomadarele
genitiv-dativ singular
  • ebdomadar
  • ebdomadarului
plural
  • ebdomadare
  • ebdomadarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hebdomadar, hebdomadaresubstantiv neutru
hebdomadar, hebdomadaadjectiv

  • 1. (Publicație) care apare o dată pe săptămână. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: săptămânal
    • format_quote Foaia științifică și literară, ce publicam împreună cu Alecsandri, Negruzzi și Kogălniceanu, revistă hebdomadară. GHICA, S. A. 142. DLRLC
    • format_quote O polemică «cît s-a putut mai parlamentară» s-a urmat... între cele două ebdomadare locale. CARAGIALE, N. S. 68. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.