13 definiții pentru hamut
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (2)
Explicative DEX
HAMUT, hamuturi, s. n. (Înv.) Gâtar (la ham). – Din bg. hamut, rus. homut.
HAMUT, hamuturi, s. n. (Înv.) Gâtar (la ham). – Din bg. hamut, rus. homut.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hamut sn [At: ODOBESCU, S. III, 108 / Pl: ~uri / E: bg хаммут] (Înv) Gâtar (la ham) Si: vânar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HAMUT (pl. -turi) sn. O parte a hamului: inmuiau în fir și în pietre scumpe... ~urile de pe caii lor (ODOB.) [blg.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de alexandru.pd
- acțiuni
HAMUT, hamuturi, s. n. (Învechit) Parte a hamului care trece peste gîtul calului; gîtar. Podoabele și cusăturile dupe veșminte și dupe hamutul calului... au rămas tăinuite. ODOBESCU, S. II 198. Înmuiau în fir și în pietre scumpe hainele de pe dînșii și hamuturile de pe caii lor. id. ib. III 108.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAMUT ~uri n. înv. Parte a hamului care trece peste gâtul calului. /<rus. homut
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hamut n. hamurile sau jugul din jurul gâtului la cai. [Rus. HOMUTŬ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hamút n., pl. urĭ (rus. homút [citit hamút], rut. homut, bg. homut, hamut, de orig. germ.). Rar. Hamurile de la gîtu caluluĭ, jugu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
hamut (înv.) s. n., pl. hamuturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hamut (înv.) s. n., pl. hamuturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hamut s. n., pl. hamuturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hamut
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
HAMUT s. v. bucar, curar, gâtar, vânar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hamut s. v. BUCAR. CURAR. GÎTAR. VÎNAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hamut, hamuturisubstantiv neutru
-
- Podoabele și cusăturile dupe veșminte și dupe hamutul calului... au rămas tăinuite. ODOBESCU, S. II 198. DLRLC
- Înmuiau în fir și în pietre scumpe hainele de pe dînșii și hamuturile de pe caii lor. ODOBESCU, S. III 108. DLRLC
-
etimologie:
- hamut DEX '98 DEX '09
- homut DEX '98 DEX '09