16 definiții pentru hamal
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- altele (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HAMAL, hamali, s. m. Muncitor care transportă poveri (în porturi și în gări). ◊ Expr. (A munci) ca un hamal = (a munci) din greu, până la istovire. – Din tc. hamal.
HAMAL, hamali, s. m. Muncitor care transportă poveri (în porturi și în gări). ◊ Expr. (A munci) ca un hamal = (a munci) din greu, până la istovire. – Din tc. hamal.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hamal sm [At: LET. III, 285/7 / V: hăm~ / Pl: ~i / E: tc hammal] Persoană plătită pentru a căra greutăți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HAMAL, hamali, s. m. Muncitor care transportă poveri (mai ales în porturi și în gări). Nu vedeai ce umeri de hamal avea? CAMIL PETRESCU, T. II 35. Hamalii își încrucișau drumurile, cu pasul grabnic, încovoiați sub geamantane, cu valizele în brațe și cu sfoara pachetelor prinsă în dinți. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 34. Cărătorii sau hamalii portului umblau în sus și în jos. ODOBESCU, S. III 248. ◊ Expr. (A munci) ca un hamal = a (munci) din greu, pînă la istovire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAMAL ~i m. 1) (în gări și în porturi) Muncitor care transportă bagajele pasagerilor. 2) Muncitor specializat în lucrări de încărcare, descărcare și transportare a greutăților. ◊ A munci ca un ~ a munci din greu. /<turc. hamal
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HAMAL s. m. (Mold.) Persoana care cară poveri contra plată. Fiind un hamal de dimineața la șchele și asteptînd ca să-l tocmască cineva la lucru. H 17791, 46v; cf. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; H 17791, 47r. Etimologie: tc. hamal.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hamal m. cel ce poartă greutăți în spinare. [Turc. HAMAL].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hamál m., pl. lĭ (turc. hammal, pop. hamal, d. ar. al-hammâl; ngr. hamális, alb. hamál, pol. hamal, bg. sîrb. hamalin; sp. alhamel). Transportator cu mîna, cu spinarea orĭ cu roaba, ca aceĭa care duc geamantanele, cuferele și saciĭ în gărĭ și’n porturĭ. – În Mold. și mahal.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mahal2 sm vz hamal
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mahál, V. hamal.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hamal s. m., pl. hamali
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hamal s. m., pl. hamali
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hamal s. m., pl. hamali
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HAMAL s. (rar) cărător, (reg.) maală, (Mold.) tregher. (~ în gară.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HAMAL s. (rar) cărător, (reg.) maală, (Mold.), tregher. (~ în gară.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hamál (hamáli), s. m. – Muncitor care transportă poveri. – Var. (Mold.) mahal. Mr. hămal. Tc. hamal, din arab. hammâl, cf. per. cuman. chamal (Șeineanu, II, 201; Lokotsch 806; Ronzevalle 82), cf. genov. camallo, sp. alhamel (Corominas, I, 125), ngr. χαμάλης, alb. hamal, sb. amal, bg. hamalin. – Der. hamalesc, adj. (de hamali); hamalîc, s. n. (îndeletnicirea de hamal), din tc. ham(m)alik, mr. hămăliche; măhălit, s. n. (Mold., îndeletnicirea de hamal); măhălos, adj. (dezordonat), prin încrucișare cu mătăhălos.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MAHAL2 s. m. v. hamal.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
hamal, hamalisubstantiv masculin
- 1. Muncitor care transportă poveri (în porturi și în gări). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu vedeai ce umeri de hamal avea? CAMIL PETRESCU, T. II 35. DLRLC
- Hamalii își încrucișau drumurile, cu pasul grabnic, încovoiați sub geamantane, cu valizele în brațe și cu sfoara pachetelor prinsă în dinți. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 34. DLRLC
- Cărătorii sau hamalii portului umblau în sus și în jos. ODOBESCU, S. III 248. DLRLC
- (A munci) ca un hamal = (a munci) din greu, până la istovire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- hamal DEX '98 DEX '09