HAMAL, hamali, s. m. Muncitor care transportă poveri (mai ales în porturi și în gări). Nu vedeai ce umeri de hamal avea? CAMIL PETRESCU, T. II 35. Hamalii își încrucișau drumurile, cu pasul grabnic, încovoiați sub geamantane, cu valizele în brațe și cu sfoara pachetelor prinsă în dinți. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 34. Cărătorii sau hamalii portului umblau în sus și în jos. ODOBESCU, S. III 248. ◊ Expr. (A munci) ca un hamal = a (munci) din greu, pînă la istovire.