2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HALUCINOGÉN, -Ă, halucinogeni, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații. – Din fr. hallucinogène.
HALUCINOGÉN, -Ă, halucinogeni, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații. – Din fr. hallucinogène.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
halucinogen, ~ă snf, a [At: MDENC. / Pl: ~i, ~e / E: fr hallucinogène] 1-2 (Medicament, substanță) care provoacă halucinații.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HALUCINOGÉN, -Ă adj., s.n. (Substanță) care produce halucinații. [< fr. hallucinogene].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HALUCINOGÉN, -Ă adj., s. n. (substanță) care produce halucinații; psihedelic (II). (< fr. hallucinogène)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
halucinogén s. m. (chim.) Substanță care produce halucinații ◊ „Ambiția beatnicilor de a surprinde sub imperiul halucinogenilor: mescaline, peyotl, marijuana etc. «mesajul automat».” Cont. 6 I 67 p. 2; v. și Alm. Sc. 1967 p. 364, Cont. 14 XII 79 p. 4; v. și LSD, psihotrop (din fr. hallucinogène; PR 1955; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
halucinogén adj. m., pl. halucinogéni; f. halucinogénă, pl. halucinogéne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
halucinogén adj. m., pl. halucinogéni; f. sg. halucinogénă, pl. halucinogéne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
HALUCINOGÉN s. v. stupefiant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
halucinogen
- 1. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații.surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: psihedelic stupefiant (adj.)
etimologie:
- limba franceză hallucinogènesurse: DEX '09 DEX '98 DN