opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

HALUCINOGEN, -Ă, halucinogeni, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații. – Din fr. hallucinogène.

HALUCINOGEN, -Ă, halucinogeni, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații. – Din fr. hallucinogène.

halucinogen, ~ă snf, a [At: MDENC. / Pl: ~i, ~e / E: fr hallucinogène] 1-2 (Medicament, substanță) care provoacă halucinații.

HALUCINOGEN, -Ă adj., s.n. (Substanță) care produce halucinații. [< fr. hallucinogene].

HALUCINOGEN, -Ă adj., s. n. (substanță) care produce halucinații; psihedelic (II). (< fr. hallucinogène)

halucinogen s. m. (chim.) Substanță care produce halucinații ◊ „Ambiția beatnicilor de a surprinde sub imperiul halucinogenilor: mescaline, peyotl, marijuana etc. «mesajul automat».” Cont. 6 I 67 p. 2; v. și Alm. Sc. 1967 p. 364, Cont. 14 XII 79 p. 4; v. și LSD, psihotrop (din fr. hallucinogène; PR 1955; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX, DN3)

Ortografice DOOM

halucinogen adj. m., pl. halucinogeni; f. halucinogenă, pl. halucinogene

halucinogen adj. m., pl. halucinogeni; f. halucinogenă, pl. halucinogene

halucinogen adj. m., pl. halucinogeni; f. sg. halucinogenă, pl. halucinogene

Sinonime

HALUCINOGEN s. v. stupefiant.

Intrare: halucinogen (adj.)
halucinogen1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • halucinogen
  • halucinogenul
  • halucinogenu‑
  • halucinogenă
  • halucinogena
plural
  • halucinogeni
  • halucinogenii
  • halucinogene
  • halucinogenele
genitiv-dativ singular
  • halucinogen
  • halucinogenului
  • halucinogene
  • halucinogenei
plural
  • halucinogeni
  • halucinogenilor
  • halucinogene
  • halucinogenelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: halucinogen (substanță)
halucinogen2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • halucinogen
  • halucinogenul
  • halucinogenu‑
plural
  • halucinogene
  • halucinogenele
genitiv-dativ singular
  • halucinogen
  • halucinogenului
plural
  • halucinogene
  • halucinogenelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

halucinogen, halucinogenăadjectiv
halucinogen, halucinogenesubstantiv neutru

  • 1. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații. DEX '09 DEX '98 DN DCR2
    sinonime: psihedelic stupefiant
    • format_quote Ambiția beatnicilor de a surprinde sub imperiul halucinogenilor: mescaline, peyotl, marijuana etc. «mesajul automat». Cont. 6 I 67 p. 2; v. și Alm. Sc. 1967 p. 364, Cont. 14 XII 79 p. 4. DCR2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.