11 definiții pentru hagiografie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hagiografie sf [At: DA ms / P: ~gi-o~ / Pl: ~ii / E: fr hagiographie, rs xaбазагиографиa] Ramură a teologiei care se ocupă cu viețile sfinților Si: hagiologie.

HAGIOGRAFÍE s. f. Ramură a teologiei care se ocupă cu viețile sfinților; hagiologie. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiographie.

HAGIOGRAFÍE s. f. Ramură a teologiei care se ocupă cu viețile sfinților; hagiologie. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiographie.

HAGIOGRAFÍE s. f. Ramură a teologiei care se ocupă cu viețile sfinților. – Pronunțat: -gi-o-.

HAGIOGRAFÍE s.f. Ramură a teologiei care studiază viețile sfinților; hagiologie. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. hagiographie, cf. gr. hagios – sacru, graphein – a scrie].

HAGIOGRAFÍE s. f. 1. ramură a teologiei care studiază viețile sfinților. 2. scriere despre lucruri sfinte. 3. biografie excesiv de înfrumusețată. (< fr. hagiographie)

HAGIOGRAFÍE f. 1) Literatură religioasă care descrie viața sfinților; hagiologie. 2) Ramură a teologiei care se ocupă cu studierea vieții sfinților; hagiologie. /<fr. hagiographie

hagiografie f. scrieri despre viețile sfinților.

*agiografíe f. (d. agiograf). Descriere de lucrurĭ sfinte, de vĭețĭ ale sfinților. – Și hag-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hagiografíe (-gi-o-gra-) s. f., art. hagiografía, g.-d. hagiografíi, art. hagiografíei

hagiografíe s. f. (sil. -gi-o-gra-), art. hagiografía, g.-d. hagiografíi, art. hagiografíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HAGIO- „sacru, sfînt”. ◊ gr. hagios „sacru” > fr. hagio-, germ. id. > rom. hagio-.~graf (v. -graf), s. m., autor care scrie despre viețile sfinților; ~grafie (v. -grafie), s. f., ramură a teologiei care studiază viețile sfinților; sin. hagiologie; ~logie (v. -logie1), s. f., hagiografie*.

Intrare: hagiografie
  • silabație: ha-gi-o-gra-
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hagiografie
  • hagiografia
plural
genitiv-dativ singular
  • hagiografii
  • hagiografiei
plural
vocativ singular
plural

hagiografie

  • 1. Ramură a teologiei care se ocupă cu viețile sfinților.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: hagiologie
  • 2. Scriere despre lucruri sfinte.
    surse: MDN '00
  • 3. Biografie excesiv de înfrumusețată.
    surse: MDN '00

etimologie: