13 definiții pentru hăis hăisa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HĂIS interj. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga. ◊ Loc. adj. Din (sau de) hăis (sau hăisa) = (despre o vită înjugată) din stânga. ◊ Expr. (Adverbial sau substantivat) A face hăis (sau hăisa) = a cârmi la stânga. A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt cea, se spune despre doi oameni care nu se înțeleg. A trage hăisa = a nu fi de acord cu alții. [Var.: hăisa[1] interj.] – Cf. sb. ais.

  1. În original, greșit: hâisa. — LauraGellner

hăis i [At: (a. 1805) CRIȘAN, 109, ap. TDRG / V: hais, ~sa, heis / E: mg hajsz, săs hoits, srb ajs] (Pop) 1 Strigăt cu care se îndeamnă boii înjugați să o ia la stânga Cf: cea, ceala. 2 (Îe) Cu ~a-n ceală nu vezi zeamă-n oală O afacere încurcată nu se sfârșește bine. 3 (Îe) A da ~a A mâna boii la stânga. 4 (Fig; îae) A evolua într-o direcție greșită. 5 (Îe) A da ~ în loc A se întoarce pe drumul pe unde a venit. 6 (Îe) A face ~a A dispărea repede spre stânga. 7 (Îe) A apuca ~a A se abate de la drumul cuvenit. 8 (Îe) Nu știe nici de ~ nici de cea Este nepriceput. 9 (Îae) Este neascultător. 10 (Îe) A trage unul ~ și celălalt cea A nu se înțelege. 11 (Îe) A trage ~a A nu fi niciodată de acord cu ceilalți.

HĂIS interj. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga. ◊ Loc. adj. Din (sau de) hăis(a) = (despre o vită înjugată) din stânga. ◊ Expr. (Adverbial sau substantivat) A face hăis(a) = a cârmi la stânga. A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt cea, se spune despre doi oameni care nu se înțeleg. A trage hăis(a) = a nu fi de acord cu alții. [Var.: hăisa interj.] – Cf. scr. ais.

HĂIS interj. (În opoziție cu cea) Strigăt cu care se mînă boii înjugați ca să meargă spre stînga. Boii stau în jug supuși, Gata de plecare;... «Hăis și cea!» – gem sub poveri Carele greoaie. IOSIF, V. 74. Tot hăis! cea! și carul tot scîrțîie. SEVASTOS, N. 50. Cu hăis!... se mînă... boul din brazdă (din dreapta). ȘEZ. III 189. ◊ (Adverbial sau substantivat, în expr.) A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt ceala, se zice despre doi oameni care nu se înțeleg. Dacă se-nțeleg și nu zice unul hăis și celălalt ceala, tot merge. CONTEMPORANUL, VI 496. (În forma hăisa) A trage hăisa = a nu fi de acord cu alții. D-ta, bade, totdeauna ai tras hăisa. CAMILAR, T. 72. A face hăis (sau hăisa) = a o cîrmi la stînga. Am făcut hăisa pe după gardu jităriei. ALECSANDRI, T. I 266. ◊ Loc. adj. (Despre o vită din jug) Din (sau de) hăis (sau hăisa) = din stînga. Parcă v-a murit Sîmbotin din hăis! SABDU-ALDEA. D. N. 228. – Variantă: (în expr.) hắisa interj.

HĂIS interj. (se folosește pentru a îndemna boii înjugați spre stânga). [Monosilabic; în expresii și hăisa] /cf. sb. ais

hăis! (hăisa) int. strigăt către boi s’apuce la stânga. [Onomatopee].

hăĭs, strigăt adresat bouluĭ din dreapta ca s’apuce la stînga. (Cp. cu ung. hajsz, sas. hoits, sîrb. aĭs, fr. huhau. V. cea, hart.

HẮISA interj. v. hăis.

hắĭsa și hóĭsa adv. (d. hăĭs. Cp. și cu ung. hojszogatni, a împinge). La stînga (numaĭ în loc: unu hăĭsa, altu ceala, adică „fără concordie”).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hăis interj. /(mai ales în expr.) hăisa


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hắis, interj. – v. hois („la stânga”).

Intrare: hăis
hăis interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • hăis
hăisa interjecție
interjecție (I10)
  • hăisa

hăis hăisa

  • 1. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Boii stau în jug supuși, Gata de plecare;... «Hăis și cea!» – gem sub poveri Carele greoaie. IOSIF, V. 74.
      surse: DLRLC
    • Tot hăis! cea! și carul tot scîrțîie. SEVASTOS, N. 50.
      surse: DLRLC
    • Cu hăis!... se mînă... boul din brazdă (din dreapta). ȘEZ. III 189.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală Din (sau de) hăis (sau hăisa) = (despre o vită înjugată) din stânga.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Parcă v-a murit Sîmbotin din hăis! SANDU-ALDEA. D. N. 228.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie (și) adverbial sau (și) substantivat A face hăis (sau hăisa) = a cârmi la stânga.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Am făcut hăisa pe după gardu jităriei. ALECSANDRI, T. I 266.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt cea, se spune despre doi oameni care nu se înțeleg.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Dacă se-nțeleg și nu zice unul hăis și celălalt ceala, tot merge. CONTEMPORANUL, VI 496.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A trage hăisa = a nu fi de acord cu alții.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • D-ta, bade, totdeauna ai tras hăisa. CAMILAR, T. 72.
        surse: DLRLC

etimologie: