opțiuni
  • info

10 definiții pentru găităni

Explicative DEX

GĂITĂNI, găitănesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A răsuci, a împleti găitane (1). ♦ Refl. Fig. (Despre iarbă) A se răsuci la vârf. [Pr.: gă-i-] – Din găitan.

GĂITĂNI, găitănesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A răsuci, a împleti găitane (1). ♦ Refl. Fig. (Despre iarbă) A se răsuci la vârf. [Pr.: gă-i-] – Din găitan.

găităni [At: RUSSO, S. 22 / P: găi~ / Pzi: ~nez / E: găitan] (Înv) 1 vt A răsuci, a împleti găitane (1). 2 vr (Fig; d. iarbă) A se răsuci la vârf.

GĂITĂNI, găitănesc, vb. IV. 1. Tranz. (Învechit) A răsuci, a împleti găitane. 2. Refl. Fig. (Despre iarbă) A se răsuci la vîrf. Iarba frumoasă ca mătasa... în vîrv se găitănește. RUSSO, S.22. Stoian popa se oprea Și de prînz el poposea... În poiana înflorită... Unde iarba se-mpletește Și-n vîrf se găitănește. ALECSANDRI, P. P. 98. – Pronunțat: gă-i-.

găitănì v. 1. a împleti găitane; 2. fig. a se împleti în genere: iarba ’n vârf se găitănește POP.

găităna vtr vz găităni[1] corectat(ă)

  1. În original, probabil incorect: găitări. Ambele forme ale var. nu sunt consemnate în def. formei principale — cata

găitănésc v. tr. Împletesc găitane. V. refl. Mă răsucesc la vîrf, vorbind de firu ĭerbeĭ.

găitănéz v. tr. Ornez cu găitane.

Ortografice DOOM

găităni (a ~) (înv.) (desp. gă-i-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găitănesc, 3 sg. găitănește, imperf. 1 găităneam; conj. prez. 1 sg. să găitănesc, 3 să găitănească

găităni (a ~) (înv.) (gă-i-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găitănesc, imperf. 3 sg. găitănea; conj. prez. 3 să găitănească

găităni vb. (sil. gă-i-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găitănesc, imperf. 3 sg. găitănea; conj. prez. 3 sg. și pl. găitănească

Intrare: găităni
  • silabație: gă-i- info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găităni
  • găitănire
  • găitănit
  • găitănitu‑
  • găitănind
  • găitănindu‑
 singular plural
  • găitănește
  • găităniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • găitănesc
 (să)
  • găitănesc
  • găităneam
  • găitănii
  • găitănisem
a II-a (tu)
  • găitănești
 (să)
  • găitănești
  • găităneai
  • găităniși
  • găităniseși
a III-a (el, ea)
  • găitănește
 (să)
  • găitănească
  • găitănea
  • găităni
  • găitănise
plural I (noi)
  • găitănim
 (să)
  • găitănim
  • găităneam
  • găitănirăm
  • găităniserăm
  • găitănisem
a II-a (voi)
  • găităniți
 (să)
  • găităniți
  • găităneați
  • găitănirăți
  • găităniserăți
  • găităniseți
a III-a (ei, ele)
  • găitănesc
 (să)
  • găitănească
  • găităneau
  • găităniră
  • găităniseră
găităna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

găităni, găitănescverb

  • 1. învechit A răsuci, a împleti găitane (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. reflexiv figurat (Despre iarbă) A se răsuci la vârf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Iarba frumoasă ca mătasa... în vîrv se găitănește. RUSSO, S.22. DLRLC
      • format_quote Stoian popa se oprea Și de prînz el poposea... În poiana înflorită... Unde iarba se-mpletește Și-n vîrf se găitănește. ALECSANDRI, P. P. 98. DLRLC
etimologie:
  • găitan DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.