14 definiții pentru gripcă grifcă zgripcă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRÍPCĂ, gripci, s. f. Unealtă care servește la curățarea doagelor (vechi), a grinzilor etc. – Din bg. ogribka.
GRÍPCĂ, gripci, s. f. Unealtă care servește la curățarea doagelor (vechi), a grinzilor etc. – Din bg. ogribka.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gripcă sf [At: DDRF / V: ~ifcă / Pl: gripci[1] / E: bg грипбка] (Îrg) 1 Lamă lungă de metal, ascuțită la un capăt, cu care se strungărea în rotărit. 2 Lamă mică triunghiulară, ascuțită la o parte și fixată într-un mâner lung, cu care se răzuiau doagele murdare în rotărie. 3 Instrument cu care se răzuiau butoaiele pe dinăuntru. 4 Un fel de daltă cu capătul ascuțit întors care era folosită în dulgherie. 5 Lamă lungă de metal folosită în fierărie. 6 Răzătoare cu care se rădea aluatul rămas pe covata în care s-a frământat pâinea. 7 Roata zimțată a fusului mic de la joagărul de tăiat lemne. corectată
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRÍPCĂ, gripci, s. f. Unealtă de dogărie care servește la curățirea doagelor, în special a doagelor vechi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRÍPCĂ ~ci f. Unealtă specială pentru răzuirea doagelor pe partea interioară a butoaielor. /<bulg. ogribka
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gripcă f. 1. custura cu care dogarul roade doagele murdare când se înfundează vasele vechi; 2. custura de strungărit a rotarului; 3. roata de fier zimțată a fusului celui mic al joagărului. [Cf. grapă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grípcă f., pl. ĭ (bg. ogribka, id., d. gribkam, răzuĭ, vsl. grebon-greti, a răzui; rut. hripka, răceală în gît, rudă cu grapă, hrașpă, scripcă. Cp. cu strachină). Lopățică de răzuit pĭeile saŭ doagele. Făcăleț c’un capăt în formă de lopățică de amestecat mălaĭu în căpistere (ArhO. 1928, 128). O roată de lemn dințată la fusu cel mic al joagăruluĭ. – Și hripcă și zgripcă. În Munt. vest și grifcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grifcă sf vz gripcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grífcă, V. gripcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zgrípcă, V. gripcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
grípcă s. f., g.-d. art. grípcii; pl. gripci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grípcă s. f., g.-d. art. grípcii; pl. gripci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
GRÍPCĂ s. (TEHN.) răzuș, teslă, (reg.) scoabă, (înv.) strujniță. (~ pentru tâmplari, dulgheri.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRIPCĂ s. (TEHN.) răzuș, teslă, (reg.) scoabă, (înv.) strujniță. (~ pentru tîmplari, dulgheri.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
grípcă (grípci), s. f. – 1. Unealtă care servește la curățarea doagelor. – 2. Roată cu zimți. – Var. grifcă, hripcă, sgripcă. Bg. ogripka (Conev 62; Candrea, GS, VI, 324; Scriban), din sl. greti, grebą „a răzui”, dintr-un sl. gribka, după DAR, din sb., bg. zagribam „a răzui”, după Skok 70).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |