2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRIPÁRE, gripări, s. f. Acțiunea de a (se) gripa și rezultatul ei. – V. gripa.

GRIPÁRE, gripări, s. f. Acțiunea de a (se) gripa și rezultatul ei. – V. gripa.

gripare sf [At: DN3 / Pl: ~pări / E: gripa] 1 Blocare a unei piese de motor sau a unui motor în timpul funcționării Si: gripat1 (1). 2 Îmbolnăvire de gripă Si: gripat1 (2).

GRIPÁRE, gripări, s. f. Acțiunea de a se gripa și rezultatul ei.

GRIPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) gripa și rezultatul ei. [< gripa].

GRIPÁ, gripez, vb. I. 1. Refl. și intranz. (Despre piese de motoare și despre motoare; la pers. 3) A se bloca în timpul funcționării. ◊ Tranz. fact. Ungerea defectuoasă a gripat motorul. 2. Refl. și tranz. fact. A (se) îmbolnăvi de gripă. – Din fr. gripper.

GRIPÁ, gripez, vb. I. 1. Refl. și intranz. (Despre piese de motoare și despre motoare; la pers. 3) A se bloca în timpul funcționării. ◊ Tranz. fact. Ungerea defectuoasă a gripat motorul. 2. Refl. și tranz. fact. A (se) îmbolnăvi de gripă. – Din fr. gripper.

gripa vtrf [At: DN3 / Pzi: 3 ~ea / E: fr gripper] 1-2 (D. piese de motoare și d. motoare) A (se) bloca în timpul funcționării. 3-4 (D. oameni) A (se) îmbolnăvi de gripă.

GRIPÁ, gripez, vb. I. Refl. (Despre piese de motoare; p. ext. despre motoare) A se bloca în timpul funcționării, datorită ungerii insuficiente, dimensiunilor necorespunzătoare etc.

GRIPÁ vb. I. tr., refl. 1. (Despre organele unui motor și despre motoare) A (se) bloca în timpul funcționării din cauza unei ungeri defectuoase, a unei răciri insuficiente etc. 2. (Rar) A se îmbolnăvi de gripă. [< fr. gripper].

GRIPÁ vb. I. tr., refl. (despre motoare, organe de motor) a (se) bloca în timpul funcționării din cauza unei ungeri defectuoase, a unei răciri insuficiente etc. II. refl. a se îmbolnăvi de gripă. (< fr. gripper)

A SE GRIPÁ1 pers. 3 se ~eáză intranz. (despre motoare) A se bloca în timpul funcționării din cauza lipsei de lubrifianți. /<fr. gripper

A SE GRIPÁ2 mă ~éz intranz. A se îmbolnăvi de gripă. /<fr. gripper


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gripáre s. f., g.-d. art. gripắrii; pl. gripắri

gripáre s. f., g.-d. art. gripării; pl. gripări

gripá (a ~) vb., ind. prez. 3 gripeáză

gripá vb., ind. prez. 1 sg. gripéz, 3 sg. și pl. gripeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRIPÁ vb. (TEHN.) a se bloca. (Motorul s-a ~.)

GRIPA vb. (TEHN.) a se bloca. (Motorul s-a ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRIPÁRE (< gripa) s. f. Fenomen de aderență anormală a suprafețelor de alunecare a două piese în mișcare relativă una față de cealaltă, datorită creșterii excesive a coeficientului de frecare în urma lubrifierii defectuoase, folosirii unor lubrifianți necorespunzători, a unei răciri insuficiente etc. Uneori, datorită încălzirii excesive, care duce la topirea superficială a suprafețelor, poate apărea fenomenul de blocare.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a gripa (cuiva) carburatorul expr. (er.d. bărbați) a ejacula în vaginul partenerei de sex.

Intrare: gripare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gripare
  • griparea
plural
  • gripări
  • gripările
genitiv-dativ singular
  • gripări
  • gripării
plural
  • gripări
  • gripărilor
vocativ singular
plural
Intrare: gripa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gripa
  • gripare
  • gripat
  • gripatu‑
  • gripând
  • gripându‑
singular plural
  • gripea
  • gripați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gripez
(să)
  • gripez
  • gripam
  • gripai
  • gripasem
a II-a (tu)
  • gripezi
(să)
  • gripezi
  • gripai
  • gripași
  • gripaseși
a III-a (el, ea)
  • gripea
(să)
  • gripeze
  • gripa
  • gripă
  • gripase
plural I (noi)
  • gripăm
(să)
  • gripăm
  • gripam
  • griparăm
  • gripaserăm
  • gripasem
a II-a (voi)
  • gripați
(să)
  • gripați
  • gripați
  • griparăți
  • gripaserăți
  • gripaseți
a III-a (ei, ele)
  • gripea
(să)
  • gripeze
  • gripau
  • gripa
  • gripaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gripare

  • 1. Acțiunea de a (se) gripa și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

  • vezi gripa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

gripa

etimologie: