gripare sf [At: DN³ / Pl: ~pări / E: gripa] 1 Blocare a unei piese de motor sau a unui motor în timpul funcționării Si: gripat¹ (1). 2 Îmbolnăvire de gripă Si: gripat¹ (2).

GRIPÁRE, gripări, s. f. Acțiunea de a se gripa și rezultatul ei.

GRIPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) gripa și rezultatul ei. [< gripa].

gripare s. f., g.-d. art. gripării; pl. gripări

gripare s. f., g.-d. art. gripării; pl. gripări

gripáre s. f., g.-d. art. gripării; pl. gripări

GRIPÁRE (< gripa) s. f. Fenomen de aderență anormală a suprafețelor de alunecare a două piese în mișcare relativă una față de cealaltă, datorită creșterii excesive a coeficientului de frecare în urma lubrifierii defectuoase, folosirii unor lubrifianți necorespunzători, a unei răciri insuficiente etc. Uneori, datorită încălzirii excesive, care duce la topirea superficială a suprafețelor, poate apărea fenomenul de blocare.