2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRIFÁ, grifez, vb. I. Tranz. A marca arborii cu ajutorul grifei. – Din fr. griffer.

GRIFÁ, grifez, vb. I. Tranz. A marca arborii cu ajutorul grifei. – Din fr. griffer.

grifa vt [At: DN2 / Pzi: ~fez / E: fr griffer] A marca arborii cu ajutorul grifei.

GRIFÁ vb. I. tr. A marca cu ajutorul grifei arborii care urmează să fie scoși din pădure. [< fr. griffer].

GRIFÁ vb. tr. a marca arborii cu grifa. (< fr. griffer)

A GRIFÁ ~éz tranz. (arbori) A marca cu ajutorul grifei (în vederea diferitelor lucrări silvice). /<fr. griffer

GRÍFĂ, grife, s. f. 1. Instrument cu o lamă tăioasă, cu ajutorul căruia se marchează scoarța arborilor din pădure pentru diverse lucrări silvice. 2. Dispozitiv în formă de gheară dublă, care imprimă filmului o mișcare intermitentă în aparatele de filmat. – Din fr. griffe.

gri sf [At: LTR / Pl: ~fe / E: fr griffe] 1 Instrument cu care se marchează scoarța arborilor din pădure pentru diverse lucrări silvice. 2 Dispozitiv care permite peliculei într-un aparat de filmat să prindă intermitent perforațiile filmului.

GRÍFĂ, grife, s. f. 1. Instrument cu ajutorul căruia se marchează scoarța arborilor din pădure pentru diverse lucrări silvice. 2. Dispozitiv care permite deplasarea peliculei într-un aparat de filmat, prinzând intermitent perforațiile filmului. – Din fr. griffe.

GRÍFĂ, grife, s. f. Instrument cu tăiș, cu ajutorul căruia se zgîrie coaja arborilor din pădure pentru a-i însemna, a face un marcaj etc.

GRÍFĂ s.f. 1. Instrument pentru marcarea arborilor (prin zgâriere pe coajă). 2. Piesă metalică în formă de gheară dublă, care, în aparatele de luat vederi cinematografice, imprimă filmului o mișcare intermitentă. 3. Poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1). 4. Ornament constituit din motive florale, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic. [< fr. griffe].

GRÍFĂ s. f. 1. instrument pentru marcarea arborilor (prin zgârierea pe coajă). 2. piesă metalică în formă de gheară dublă, care, în aparatele de luat vederi cinematografice, imprimă filmului o mișcare intermitentă. 3. poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1). 4. ornament din motive florare, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic. (< fr. griffe)

GRÍFĂ ~e f. Instrument special prevăzut cu o lamă tăioasă, folosit la marcarea arborilor (în vederea diferitelor lucrări silvice). /<fr. griffe


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grifá vb., ind. prez. 1 sg. griféz, 3 sg. și pl. grifeáză

grífă s. f., g.-d. art. grífei; pl. grífe

grífă s. f., g.-d. art. grífei; pl. grífe

Intrare: grifa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grifa
  • grifare
  • grifat
  • grifatu‑
  • grifând
  • grifându‑
singular plural
  • grifea
  • grifați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • grifez
(să)
  • grifez
  • grifam
  • grifai
  • grifasem
a II-a (tu)
  • grifezi
(să)
  • grifezi
  • grifai
  • grifași
  • grifaseși
a III-a (el, ea)
  • grifea
(să)
  • grifeze
  • grifa
  • grifă
  • grifase
plural I (noi)
  • grifăm
(să)
  • grifăm
  • grifam
  • grifarăm
  • grifaserăm
  • grifasem
a II-a (voi)
  • grifați
(să)
  • grifați
  • grifați
  • grifarăți
  • grifaserăți
  • grifaseți
a III-a (ei, ele)
  • grifea
(să)
  • grifeze
  • grifau
  • grifa
  • grifaseră
Intrare: grifă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gri
  • grifa
plural
  • grife
  • grifele
genitiv-dativ singular
  • grife
  • grifei
plural
  • grife
  • grifelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grifa

  • 1. A marca arborii cu ajutorul grifei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

grifă

  • 1. Instrument cu o lamă tăioasă, cu ajutorul căruia se marchează scoarța arborilor din pădure pentru diverse lucrări silvice.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Dispozitiv în formă de gheară dublă, care imprimă filmului o mișcare intermitentă în aparatele de filmat.
    surse: DEX '09 DN
  • 3. Poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1.).
    surse: DN
  • 4. Ornament constituit din motive florale, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic.
    surse: DN

etimologie: