greco-¹ [At: DIONISIE, C. 211 / E: grec] Element de compunere „grec”.

greco² sn [At: DN³ / Pl: ~uri / E: fr grecque, it greca] Desen inspirat din motivele antice grecești, folosit ca broșură în țesături de mobilă, la covoare etc.

GRECO s.n. Desen inspirat de la grecii antici, folosit ca bordură în țesături de mobilă, la fețe de masă, la covoare etc. [< fr. grecque, it. greca].

GRECO s. n. motiv ornamental inspirat de la grecii antici, ca bordură în țesuturi de mobilă, la fețe de masă etc. (< fr. grecque, it. greca)

GRECO-CATOLIC, -Ă, greco-catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de Biserica unită, privitor la Biserica unită. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a aderat la Biserica unită. – Grec + catolic.

GRECO-RĂSĂRITEAN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.

GRECO-ROMAN, -Ă, greco-romani, -e, adj. Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman, privitor la vechea Grecie și la Imperiul Roman. ◊ Lupte greco-romane v. luptă – Din fr. gréco-romain.

greco-catolic, ~ă smf, a [At: IORGA, L. II, 324 / Pl: ~ici, ~ice / E: grec + catolic] 1-2 smf, a (Persoană) care a aderat la Biserica unită cu Roma. 3 a (D. culte religioase) Care ține de Biserica unită.

greco-oriental, ~ă smf, a [At: DA / P: ~ri-en~ / Pl: ~i, ~e / E: grec + oriental] 1-2 smf, a (Persoană) care a aderat la religia ortodoxă. 3 a (D. culte religioase) Care ține de Biserica ortodoxă Si: ortodox, (rar) greco-răsăritean.

greco-răsăritean, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~eni^[1], ~ene / E: grec + răsăritean] (Rar) Greco-oriental. corectat(ă)

greco-roman, ~ă a [At: DIONISIE, C. 211 / Pl: ~i, ~e / E: grec + roman] 1 Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman Si: : (îvr) greco-romeu (1). 2 Privitor la epoca vechii Grecii și la Imperiul Roman (2) Si: (Îvr) greco-romeu (1-2). 3 (Îs) Lupte ~e Luptă în care este permisă doar apucarea de deasupra centurii și în care sunt interzise procedeele făcute cu picioarele.

GRECO-CATOLIC, -Ă, greco-catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de biserica unită, privitor la biserica unită. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a aderat la biserica unită. – Grec + catolic.

GRECO-RĂSĂRITEAN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.

GRECO-ROMAN, -Ă, greco-romani, -e, adj. Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman, privitor la vechea Grecie și la Imperiul Roman. – Din fr. gréco-romain.

GRECO-CATOLIC, -Ă, greco-catolici, -e, adj. Care se referă la sau ține de biserica unită.

GRECO-ORIENTAL, -Ă, greco-orientali, -e, adj. (Transilv., rar) Care ține de religia ortodoxă.

GRECO-ROMAN, -Ă, greco-romani,-e, adj. Care se referă la epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman. Civilizația greco-romană.

GRECO-CATOLIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al bisericii unite. (< grec + catolic)

GRECO-ORIENTAL, -Ă adj. care aparține confesiunii ortodoxe. (< grec + oriental)

GRECO-ROMAN, -Ă adj. 1. referitor la civilizația grecilor și romanilor. 2. lupte ~e = varietate de lupte care nu admit prinderea, decât de sub centură, și exclud loviturile la judo sau catch. (< fr. gréco-roman)

GRECO-CATOLIC² ~că (~ci, ~ce) m. și f. Adept al bisericii unite. /grec + catolic

GRECO-CATOLIC¹ ~că (~ci, ~ce) Care ține de biserica unită; propriu bisericii unite. /grec + catolic

GRECO-ORIENTAL¹ ~ă (~i, ~e) Care ține de religia ortodoxă; propriu religiei ortodoxe. /grec + oriental

GRECO-ORIENTAL² ~ă (~i, ~e) m. și f. Adept al religiei ortodoxe. /grec + oriental

GRECO-ROMAN ~ă (~i, ~e) Care ține de vechea Grecie și de Imperiul roman; propriu vechii Grecii și Imperiului roman. /grec + roman

greco-catolic a. și m. unit.

greco-oriental a. și m. ortodox.

greco-roman a. relativ în acelaș timp la Greci și la Romani: mitologie greco-romană.

*gréco-román, -ă adj. Relativ și la Grecĭ și la Romanĭ: civilizațiunea greco-romană.

greco s. n.

greco-catolic adj. m., s. m., pl. greco-catolici; adj. f., s. f. greco-catolică, pl. greco-catolice (dar: Biserica Greco-Catolică s. propriu f. art.)

greco-oriental (desp. -ri-en-) adj. m., s. m., pl. greco-orientali; adj. f., s. f. greco-orientală, pl. greco-orientale

greco-răsăritean (rar) adj. m., s. m., pl. greco-răsăriteni; adj. f., s. f. greco-răsăriteană, pl. greco-răsăritene

greco-roman adj. m., pl. greco-romani; f. greco-romană, pl. greco-romane

greco-catolic adj. m., s. m., pl. greco-catolici; adj. f., s. f. greco-catolică, pl. greco-catolice

greco-oriental (-ri-en-) adj. m., s. m., pl. greco-orientali; adj. f., s. f. greco-orientală, pl. greco-orientale

greco-răsăritean (rar) adj. m., s. m., pl. greco-răsăriteni; adj. f., s. f. greco-răsăriteană, pl. greco-răsăritene

greco-roman adj. m., pl. greco-romani; f. greco-romană, pl. greco-romane

greco-catolic adj., s.m. → catolic

greco-oriental adj., s. m. → oriental

greco-răsăritean adj., s. m. → răsăritean

greco-roman adj. → roman

greco-catolic.

GRECO, Juliette (n. 1927), cântăreață și actriță de film franceză. Interpretă a unui larg repertoriu de șansonete.

GRECO, El ~ (Domenikos Theotokúpulos, zis ~) (1541-1614), pictor spaniol de origine greacă. A studiat în Italia. Influențat mai ales de Tintoretto. În 1577 s-a stabilit în Spania, la Toledo. Sub înrâurirea artei bizantine și a misticismului Contrareformei, se depărtează de de realismul Renașterii și se apropie de preocupările formale și de spiritul manierismului. Caracteristica operelor sale este transfigurarea realului prin coloritul rece, intens și strălucitor, ritmul ascensional și expresivitatea dramatică a personajelor alungite, simțul ascuțit al observației, darul de a scruta și caracteriza în adâncime o fizionomie („Înmormântarea contelui de Orgaz”, „Sf. Mauriciu sau Martiriul celor 10.000 de tebani”, „Apostolii Petru și Pavel”, „Laocoon”, „Adorația păstorilor”, „Logodna fecioarei” – ultimele două aflate în Muzeul Național de Artă al României).

GRECO-CATOLIC adj., s. v. unit.

GRECO-ORIENTAL adj., s. v. ortodox.

GRECO-RĂSĂRITEAN adj., s. v. greco-oriental, ortodox.

GRECO-CATOLIC adj., s. (BIS.) unit, (rar) uniat.

GRECO-ORIENTAL adj., s. (BIS.) ortodox, (rar) greco-răsăritean.

greco-răsăritean adj., s. v. GRECO-ORIENTAL. ORTODOX.