11 intrări

Articole pe această temă:

74 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

Greci m. pl. 1. numele vechilor Eleni; 2. populațiune din sudul Europei, numiți și Romei. V. Grecia.

GREC, GREÁCĂ, greci, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația Greciei sau este originară de acolo. 2. Adj. Grecesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba greacă. – Lat. graecus.

GRÉCO-CATÓLIC, -Ă, greco-catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de Biserica unită, privitor la Biserica unită. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a aderat la Biserica unită. – Grec + catolic.

GRECO-ORIENTÁL, -Ă, greco-orientali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de religia ortodoxă, privitor la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. 2. S. m. și f. Persoană care aderă la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. [Pr.: -ri-en-] – Grec + oriental.

GRÉCO-RĂSĂRITEÁN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.

GRÉCO-ROMÁN, -Ă, greco-romani, -e, adj. Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman, privitor la vechea Grecie și la Imperiul Roman. ◊ Lupte greco-romane v. luptă – Din fr. gréco-romain.

GRECOÁICĂ, grecoaice, s. f. Femeie care face parte din populația Greciei sau este originară de acolo. – Grec + suf. -oaică.

GREC, GREÁCĂ, greci, grece, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Greciei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Greciei sau grecilor, privitor la Grecia sau la greci; grecesc. ◊ Lupte greco-romane V. luptă. ♦ (Substantivat, f.) Limba greacă. – Lat. Graecus.

GRECO-CATÓLIC, -Ă, greco-catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de biserica unită, privitor la biserica unită. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a aderat la biserica unită. – Grec + catolic.

GRECO-ORIENTÁL, -Ă, greco-orientali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de religia ortodoxă, privitor la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. 2. S. m. și f. Persoană care aderă la religia ortodoxă; ortodox, greco-răsăritean. [Pr.: -ri-en-] – Grec + oriental.

GRECO-RĂSĂRITEÁN, -Ă, greco-răsăriteni, -e, adj., s. m. și f. (Rar) Ortodox, greco-oriental. – Grec + răsăritean.

GRECO-ROMÁN, -Ă, greco-romani, -e, adj. Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman, privitor la vechea Grecie și la Imperiul Roman. – Din fr. gréco-romain.

GRECOÁICĂ, grecoaice, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Greciei sau este originară de acolo. – Grec + suf. -oaică.

GREC1, GREÁCĂ, greci, grece, adj. Originar din Grecia, propriu Greciei sau grecilor, al grecilor. Poporul grec. Cultura greacă. Limba greacă.Negustorii greci au pătruns adînc în Dacia, pe apele Dunării sau pe drumurile naturale de pe malurile rîurilor. IST. R.P.R. 27. Poarta însăși era cuprinsă între casa cu pridvor a egumenului grec al mînăstirii și curtea unui slujbaș. CAMIL PETRESCU, O. I 190. ♦ (Substantivat, f.) Limba greacă.

GREC2, GREÁCĂ, greci, grece, s. m. și f. (Rar la feminin) Persoană făcînd parte din populația de bază a Greciei. V. elen. Ian ascultă ce-mi scrie grecul în limba lui. ALECSANDRI, T. I 277. Cînd eram mai tînăr iubeam cu dulceață O gingașă greacă cu părul frumos. NEGRUZZI, S. II 30. Mergînd... pe drum, iată că întîlnesc un grec. ȘEZ. IV 6.

GRECO-CATÓLIC, -Ă, greco-catolici, -e, adj. Care se referă la sau ține de biserica unită.

GRECO-ORIENTÁL, -Ă, greco-orientali, -e, adj. (Transilv., rar) Care ține de religia ortodoxă.

GRECO-ROMÁN, -Ă, greco-romani,-e, adj. Care se referă la epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman. Civilizația greco-romană.

GRECOÁICĂ, grecoaice, s. f. Femeie făcînd parte din populația de bază a Greciei sau originară de acolo.

Intrare: grec (s.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
Intrare: greco-catolic (adj.)
greco-catolic adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-catolic greco-catolicul greco-catolică greco-catolica
plural greco-catolici greco-catolicii greco-catolice greco-catolicele
genitiv-dativ singular greco-catolic greco-catolicului greco-catolice greco-catolicei
plural greco-catolici greco-catolicilor greco-catolice greco-catolicelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
grec (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul grea greaca
plural greci grecii grece grecele
genitiv-dativ singular grec grecului grece grecei
plural greci grecilor grece grecelor
vocativ singular
plural
catolic (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular catolic catolicul catolică catolica
plural catolici catolicii catolice catolicele
genitiv-dativ singular catolic catolicului catolice catolicei
plural catolici catolicilor catolice catolicelor
vocativ singular
plural
Intrare: greco-catolică
greco-catolică substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-catolică greco-catolica
plural greco-catolice greco-catolicele
genitiv-dativ singular greco-catolice greco-catolicei
plural greco-catolice greco-catolicelor
vocativ singular
plural
catolică substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular catolică catolica
plural catolice catolicele
genitiv-dativ singular catolice catolicei
plural catolice catolicelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
Intrare: greco-oriental (adj.)
greco-oriental adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-oriental greco-orientalul greco-orientală greco-orientala
plural greco-orientali greco-orientalii greco-orientale greco-orientalele
genitiv-dativ singular greco-oriental greco-orientalului greco-orientale greco-orientalei
plural greco-orientali greco-orientalilor greco-orientale greco-orientalelor
vocativ singular
plural
oriental adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular oriental orientalul orienta orientala
plural orientali orientalii orientale orientalele
genitiv-dativ singular oriental orientalului orientale orientalei
plural orientali orientalilor orientale orientalelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
grec (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul grea greaca
plural greci grecii grece grecele
genitiv-dativ singular grec grecului grece grecei
plural greci grecilor grece grecelor
vocativ singular
plural
Intrare: greco-orientală
greco-orientală substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-orientală greco-orientala
plural greco-orientale greco-orientalele
genitiv-dativ singular greco-orientale greco-orientalei
plural greco-orientale greco-orientalelor
vocativ singular
plural
orientală substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular orienta orientala
plural orientale orientalele
genitiv-dativ singular orientale orientalei
plural orientale orientalelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
Intrare: greco-răsăritean (adj.)
greco-răsăritean adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-răsăritean greco-răsăriteanul greco-răsăriteană greco-răsăriteana
plural greco-răsăriteni greco-răsăritenii greco-răsăritene greco-răsăritenele
genitiv-dativ singular greco-răsăritean greco-răsăriteanului greco-răsăritene greco-răsăritenei
plural greco-răsăriteni greco-răsăritenilor greco-răsăritene greco-răsăritenelor
vocativ singular
plural
răsăritean adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răsăritean răsăriteanul răsăritea răsăriteana
plural răsăriteni răsăritenii răsăritene răsăritenele
genitiv-dativ singular răsăritean răsăriteanului răsăritene răsăritenei
plural răsăriteni răsăritenilor răsăritene răsăritenelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
grec (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul grea greaca
plural greci grecii grece grecele
genitiv-dativ singular grec grecului grece grecei
plural greci grecilor grece grecelor
vocativ singular
plural
Intrare: greco-răsăriteană
greco-răsăriteană substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-răsăriteană greco-răsăriteana
plural greco-răsăritene greco-răsăritenele
genitiv-dativ singular greco-răsăritene greco-răsăritenei
plural greco-răsăritene greco-răsăritenelor
vocativ singular
plural
răsăriteană substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răsăritea răsăriteana
plural răsăritene răsăritenele
genitiv-dativ singular răsăritene răsăritenei
plural răsăritene răsăritenelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
Intrare: greco-roman
greco-roman adjectiv
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular greco-roman greco-romanul greco-romană greco-romana
plural greco-romani greco-romanii greco-romane greco-romanele
genitiv-dativ singular greco-roman greco-romanului greco-romane greco-romanei
plural greco-romani greco-romanilor greco-romane greco-romanelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul
plural greci grecii
genitiv-dativ singular grec grecului
plural greci grecilor
vocativ singular grecule
plural grecilor
roman (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular roman romanul roma romana
plural romani romanii romane romanele
genitiv-dativ singular roman romanului romane romanei
plural romani romanilor romane romanelor
vocativ singular
plural
Intrare: greci
greci
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: Greci
Greci
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: grec (adj.)
grec (adj.) adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grec grecul grea greaca
plural greci grecii grece grecele
genitiv-dativ singular grec grecului grece grecei
plural greci grecilor grece grecelor
vocativ singular
plural

grec grecoaică

  • 1. substantiv masculin admite vocativul (Rar la feminin) Persoană care face parte din populația Greciei sau este originară de acolo.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 3 exemple
    exemple
    • Ian ascultă ce-mi scrie grecul în limba lui. ALECSANDRI, T. I 277.
      surse: DLRLC
    • Cînd eram mai tînăr iubeam cu dulceață O gingașă greacă cu părul frumos. NEGRUZZI, S. II 30.
      surse: DLRLC
    • Mergînd... pe drum, iată că întîlnesc un grec. ȘEZ. IV 6.
      surse: DLRLC
  • 2. substantiv masculin și feminin (La plural) Popor străvechi, ramură a triburilor indo-europene, care a jucat un rol important în crearea civilizației antice; (la singular) persoană făcând parte din acest popor.
    surse: NODEX
  • 3. adjectiv Care aparține Greciei sau grecilor, privitor la Grecia sau la greci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: grecesc 4 exemple
    exemple
    • Poporul grec.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • Cultura greacă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • Negustorii greci au pătruns adînc în Dacia, pe apele Dunării sau pe drumurile naturale de pe malurile rîurilor. ISTORIA R.P.R. 27.
      surse: DLRLC
    • Poarta însăși era cuprinsă între casa cu pridvor a egumenului grec al mînăstirii și curtea unui slujbaș. CAMIL PETRESCU, O. I 190.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Lupte greco-romane. Vezi luptă.
      surse: DEX '98
    • 3.2. Arta greacă = arta dezvoltată în Grecia continentală și insulară, pe coastele Asiei Mici, pe baza artei egeene și a asimilării unor elemente din arta Orientului și a Egiptului.
      surse: MDN '00
    • 3.3. (și) substantivat feminin (la) singular Limbă indo-europeană vorbită în Grecia..
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: grecie

etimologie:

grecoaică grec grec

  • 1. Femeie care face parte din populația Greciei sau este originară de acolo.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX

etimologie:

  • Grec + sufix -oaică.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

greco-catolic catolic catolic catolică grec grec greco-catolică

etimologie:

  • Grec + catolic.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

greco-oriental grec grec greco-orientală oriental oriental orientală

etimologie:

  • Grec + oriental.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

greco-răsăritean grec grec greco-răsăriteană răsăritean răsăritean răsăriteană

etimologie:

  • Grec + răsăritean
    surse: DEX '09 DEX '98

greco-roman grec roman

  • 1. Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman, privitor la vechea Grecie și la Imperiul Roman.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 Șăineanu, ed. VI Scriban un exemplu
    exemple
    • Civilizația greco-romană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 Șăineanu, ed. VI Scriban
    • 1.1. Lupte greco-romane = varietate de lupte care nu admit prinderea, decât de sub centură, și exclud loviturile la judo sau catch. Vezi luptă.
      surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: