GRAVITA, gravitez, vb. I. Intranz. A fi sau a se mișca în câmpul de gravitație al unui corp. ♦ Fig. A evolua, a avea loc, a trăi în jurul sau în vecinătatea (și sub influența) cuiva sau a ceva. – Din fr. graviter.

gravita vi [At: HASDEU, I. C. 153 / Pzi: ~tez / E: fr graviter, it gravitare] 1-2 (A fi sau) a se mișca în câmpul de gravitație (2) al altui corp. 3 (Fig) A evolua, a avea loc, a trăi în jurul sau în vecinătatea (și sub influența) cuiva sau a ceva.

GRAVITA, gravitez, vb. I. Intranz. A fi sau a se mișca în câmpul de gravitație al altui corp. ♦ Fig. A evolua, a avea loc, a trăi în jurul sau în vecinătatea (și sub influența) cuiva sau a ceva. – Din fr. graviter.

GRAVITA, gravitez, vb. I. Intranz. A se găsi sau a se mișca sub acțiunea forței de gravitație. ◊ Fig. De propria lui umbră vrea să fugă, Dar se trezea că-n juru-i gravitează. TOPÎRCEANU, B. 100. Am voit numai să întredeschidem criticei adevăratul orizont în care trebuie să graviteze. MACEDONSKI, O. IV 83.

GRAVITA vb. I. intr. A tinde către un punct în virtutea legii gravitației. ♦ (Despre aștri) A se mișca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. ♦ (Fig.) A tinde (spre). [< fr. graviter, cf. it., lat. t. gravitare].

GRAVITA vb. intr. 1. a tinde către un punct în virtutea legii gravitației. ◊ (despre aștri) a se mișca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. 2. (fig.) a evolua în vecinătatea unui punct, a tinde într-o anumită direcție, a fi în jurul și sub influența cuiva. (< fr. graviter)

A GRAVITA ~ez intranz. 1) A se afla într-un câmp de gravitație. 2) A tinde spre un centru sau în jurul unui centru ca urmare a acțiunii legii de gravitație. 3) fig. A fi într-o anumită sferă de influență. /<fr. graviter

gravità v. a tinde către un centru de gravitate.

*gravitéz v. intr. (nlat. gravitare, format de Newton de la lat. gravitas, gravitate). Fiz. Tind spre un punct: toate corpurile gravitează spre centru pămîntuluĭ. Fig. Toțĭ oameniĭ gravitează spre orașele marĭ.

gravita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. gravitez, 3 gravitează; conj. prez. 1 sg. să gravitez, 3 să graviteze

gravita (a ~) vb., ind. prez. 3 gravitează

gravita vb., ind. prez. 1 sg. gravitez, 3 sg. și pl. gravitează