GRAVITA vb. intr. 1. a tinde către un punct în virtutea legii gravitației. ◊ (despre aștri) a se mișca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta. 2. (fig.) a evolua în vecinătatea unui punct, a tinde într-o anumită direcție, a fi în jurul și sub influența cuiva. (< fr. graviter)