12 definiții pentru graminee


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

graminee sf [At: I. IONESCU, M. 354 / Pl: ~ / E: fr graminée] (Bot) 1 (Lpl) Familie de plante erbacee (sau, mai rar, lemnoase) monocotiledonate, cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și cu inflorescența în formă de spic. 2 Plantă din familia gramineelor (1).

GRAMINÉE, graminee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee (rar lemnoase) monocotiledonate, cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și internoduri, cu inflorescența în formă de spic; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. graminée.

GRAMINÉE, graminee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee (rar lemnoase) monocotiledonate, cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și internoduri, cu inflorescența în formă de spic; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. graminée.

GRAMINÉE, graminee, s. f. Plantă monocotiledonată cu inflorescența în formă de spic și cu tulpina (paiul) de formă cilindrică, de obicei goală pe dinăuntru și întreruptă din loc în loc de noduri pline; (la pl.) familia acestor plante. Cerealele și iarba fac parte din familia gramineelor.Parte din aceste specii [de insecte] trăiesc în spicele gramineelor spontane și cultivate, atît în spicele apărute, cît și în spicele aflate încă în teacă. FAUNA R.P.R. VIIII 29.

GRAMINÉE s.f.pl. Familie de plante monocotiledonate cu inflorescență în formă de spic și cu tulpina păioasă; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ne-e, sg. invar. / < fr. graminées, cf. lat. gramineus < gramen – iarbă].

GRAMINÉE s. f. pl. familie de plante fanerogame angiosperme cu inflorescență în formă de spic și cu tulpina păioasă. (< fr. graminées)

GRAMINÉE ~ f. 1) la pl. Familie de plante monocotiledonate, cu tulpina înaltă (în noduri și internoduri), cu frunze înguste, liniare, și cu inflorescență în formă de spic (reprezentanți: porumbul, grâul, secara etc.). 2) Plantă din această familie. /<fr. graminée

graminee f. pl. familie de plante căreia aparțin grâul, orzul, ovăzul.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

graminée s. f., art. graminéea, g.-d. art. graminéei; pl. graminée

graminée s. f., pl. graminée


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRAMINÉE (< fr. {i}; {s} lat. gramineus „ de iarbă”) s. f. pl. Familie de plante monocotiledonate, erbacee, rareori lemnoase (bambusul), cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și internoduri, de obicei lipsită de așezate câte una sau mai multe în spiculețe, acestea fiind grupate în spice, raceme, panicule etc., și cu frunze cariopse, bogate în albumen făinos. Cuprinde plante cultivate, cu mare importanță economică (ex. grâul, porumbul, secara, ovăzul, orzul, trestia de zahăr ș.a.) și plante spontane, care intră în compoziția pajiștilor, dar și în buruieni.

Intrare: graminee
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • graminee
  • gramineea
plural
  • graminee
  • gramineele
genitiv-dativ singular
  • graminee
  • gramineei
plural
  • graminee
  • gramineelor
vocativ singular
plural

graminee

  • 1. (la) plural Familie de plante erbacee (rar lemnoase) monocotiledonate, cu rădăcina fasciculată, cu tulpina formată din noduri și internoduri, cu inflorescența în formă de spic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Cerealele și iarba fac parte din familia gramineelor.
      surse: DLRLC
    • Parte din aceste specii [de insecte] trăiesc în spicele gramineelor spontane și cultivate, atît în spicele apărute, cît și în spicele aflate încă în teacă. FAUNA R.P.R. VIIII 29.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) singular Plantă care face parte din această familie.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: